marți, 1 noiembrie 2011

Ciolanele

     În sfîrşit, după mult timp, am aflat şi eu ce-i cu ciolanele şi toate scheletele astea aşa multe, prosternate în neştire şi alte acte ce ne descalifică ca oameni cu gîndire şi spirit DIVIN, deci cu o anumită demnitate. Eşti în faţa acelor ciolane etalate în chip solemn o buleandră de om, te porţi ca-n faţa unei minuni darnice şi înţelegătoare, ce pare că nu-i pentru alţii.
    Totul e foarte complicat şi de ne-nţeles la prima vedere şi totuşi din punct de vedere Divin, cred se ajunse-se la o lipsă de punţi-oameni între EL şi noi, cam de cînd au început să apară aceste oseminte purtătoare de un fel de poli-spirit capabil de minuni şi cîte şi mai cîte, ce-s uşor de condus nu ca inşii umani cu de-ale lor metehne care mai de care, şi chiar de unele aşa zise moaşte sînt false şi fără puteri spirituale cum or fi, pentru credincioşii corecţi ele-s cu însemnătatea lor neştirbită, cei ce le mînuiesc îI greşesc şi-I plătesc, la o adică.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu