1252. Cartea lui Enoh

   În cartea lui Enoh se zice că însuşi Enoh e mesia, fiul omului, ce-l ales de EL să judece lumea împreună atunci, cîndva, sînt foarte multe necunoscute în lumea asta, Creaţia SA ce-o vom cunoaşte cînd va vrea EL în timp. Numai să ne moralizăm corect şi să-l ştim cum doreşte, astea-s cerimţele SALE către noi. Apropo de Enoh şi mesia, nt s-o luat cam întru totul după cartea lui Enoh, Enoh alesul Domnului din VT.
   Copieri şi iar copieri îs religiile minciunii ce-au apărut după multe secole şi chiar milenii de la cartea lui Enoh, copiind-o cu unele modificări după urechea autorilor strîmbi ai lumii nedrepte. Încă şi azi ce încă dăinue, şi EL îşi ia măna de pe cei nedrepţi şi înstrăinaţi de EL şi suferinţa şi neîmplinirea se ţine scai de ei. Dar nu se vede adevărul încă-i bine dosit de nedrepţii lumii şi cei în necaz nu ştiu cum să procedeze, n-au destul curaj, dezmeticiţi-vă!
   E greu cu EL, nu-L pricepem deplin, şi ne împiedicăm în noi înşine, felul nostru de a fi e un handicap lăuntric ce trebuie să-l dovedim, luptîndu-ne cu firea noastră apucată şi înstrăinată încă de Lumea SA. Moralizarea-i un pas uriaş ce trebuie grabnic făcut, că ne împiedică să-L abordăm firesc încă. De regulă pe nedrepţii îngînfaţi şi plini de sine, ce se cred deştepţi nevoie mare, EL nu dă doi bani pe ei şi nu-i vede.
   Şi mai este o mare piedică omenească, de altfel, cînd dăm de greu mult timp, nu mai vrem să înceercăm şi altfel de posibilităţi, de exemplu în relaţiile cu EL şi Lumea SA. Ne-am împotmolit rău de tot cu aprige pedepse în timp, din cauză că ne-o părăsit sătul de împotrivirea noastră concertată, la ce dorea EL de la noi. Mai mult cu privire la poporul SĂU, fac referire, ei avînd prioritate cum au dorit ambele părţi atunci în timpul cît s-o mai putut cîte ceva mişca în direcţia bună.
   Acum nu dorim să-L cunoaştem mai altfel, la nivel civil să zic? Pentru că religiile îL abandonează chiar pe faţă, întorcîndu-I spatele, şi EL nu ştie cum să mai procedeze cu noi aşa de dificili sîntem de abordat de Divinitatea Însăşi. Noi cu EL nu ştim cum să facem cunoştinţă mai acătării în lume şi EL cu noi la fel. Un cerc vicios ce trebuie grabnic rupt şi desfiinţat în mod demn şi corect de ambele părţi. Nu într-un conflict mocnit, de înlăturat, cu mari perspective de ambele apărţi avantajos.