Ostenitoare-i căutarea dreptăţii şi nici nu-i apreciată ci din contra. E totuşi suficient şi peste aşteptările tale de-I lîngă tine şi izbînda-i sigură doar să nu te laşi. E greu şi chiar poate suferi înspre bine învăţîndu-te a urni, ce-i foarte greu de schimbat, dar e timpul tău şi asta e. Şi EL nu te lasă de izbelişte ci din contra.
Să te mulţumeşti cu cît obţii în alte îndeletniciri anexe, dar în ceea ce doreşte EL, e altfel. Ne dorim a fi eroici şi devotaţi dar nu-i la îndemînă chiar uşor, se cer multe şi de nu ştii ce-i cu tine, e foarte greu.
Sîntem mici în multe privinţe şi-i greu să te lupţi şi cu tine însuţi, dar mi te în toiul unor transformări ce nu le pricepi, dar te-agăţi cum o fi să nu rămîi de căruţă. Spiritul din tine şi gîndirea te trag tot înainte şi-ţi vine uneori să cauţi şi căi extreme, poate-ţi va fi mai altfel, nu aşa greu cu tine nepriceput în căutări multiple.
Nedrept fiind îţi afli frica ce te încinge şi-i viaţa un coşmar, se zice soluţia nu-i frica ci neînfricarea, implicarea spre bine şi util în a-L şti corect. Se tot zice de asemenea, că munca-i mijlocul firesc de a scăpa de viaţă, n-o mai ştii, implicat continuu în ceva ce te mulţumeşte, scoţîndu-te din grijile existenţei.
Copilăria e o fază în care te creezi ca om înspre bine şi util şi cunoscător aL SĂU cum trebuie, dar şi invers. De nu-i cum trebuie educaţia, fiind tot la fel de fericit în copilărie ca şi cel bine educat. Ce va urma se cam ştie un om cum trebuie şi un excroc, dintr-o copilărie fericită, dar diametral opusă în îndrumări şi finalizări.
Munceşti cîteodată din greu, te implici în muncă doar, fără angajări diverse în porniri de gîndire paralele şi ne luînd atitudine de nici un fel în viaţa socio- culturală ori politică şi nici spirituală, doar munceşti şi ai rezultatele ei.
Demnitatea se găseşte uneori acolo unde-i implicarea în spre adevăr şi schimbări. Implicarea-i reuşită de nu te laşi şi-L ai alăturea înspre îndreptare.
E îndoielnic ca spirite josnice să ajungă sus în societatea chiar nedreptă, acolo-i altă competiţie mai aproape de adevăr cît de cît. Trebuie să ai măcar ceva demn cît de puţin şi te susţine, altfel e degeaba. Imoralii şi răi nu-şi găsesc locuri decît de se schimbă înspre adevăr şi dreptatea unică, ne mincinoasă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu