1343.Întunecimea

    Nu-i o dilemă claritatea - întunecimea, întunecimea o dat voie de SUS să se instaleze la noi pe Pămînt din cauză că-I tot greşim şi luînduşi mîna de pe noi oarecum, nu de tot. De ce nu de tot, că-I sîntem aI LUI şi ne are în grijă de SUS şi-I Singurul Responsabil din partea SUS-ului de noi cei vii de pe Pămîntul SĂU. Claritatea încă nu-i învoită pe Pămînt, deoarece nu-i timpul, nu-i ispăşirea, nu-i pregătirea gata, mai avem de învăţat minte. Cîtă nu ştiu încă, de voi afla voi spune de-mi va da voie de SUS.
   Ca şi claritatea, limbajul e o metodă necesară şi suficientă comunicării, fără ea nu ştim multe şi aşa nu vrem multe. Vorbirea singură nu-i prea bine venită ci-i nevoie să fie informativă şi încă ceva să fie corect concepută în expunerea dorită.
   Autenticul nu are de-a face cu inconştientul, fără de care nu existăm. Să nu confundăm esteticul cu eticul. Ultimul e legat de morală şi celălalt de frumos.
   S-o dus vremea cînd bisericile nedrepte ce-s şi azi, mai dominau prostimea, între timp s-o mai dezmeticit lumea revenindu-şi în fire. Andre Malraux totdeauna s-o referit la adevărata credinţă, nu în bazaconii, ci-n  EL, Creatorul. Şi va fi întoarcerea la EL cu adevărat, în amploare şi nu va fi ştearsă lumea după cum doresc neputincioşii nedrepţi încă. Se-ngrozesc religionarii de venirea LUI, pe îndelete şi cale lungă.
   Copii pot fi naivi, ceilalţi nu. Şi să-i obişnuim de mici cu adevărul SĂU şi s-o dăm în colo de nedereptatea lumii încă zurlie pe aici. Şi-n morală să-i integrăm de tot.
   Nedrepţii aşa de speriaţi sînt de EL prin perspectiva morţii, c-o visează şi ziua mare-i cu ei, vai de ei neputincioşii. Inconştienţi de netrebnicia lor, la hurtă-n rateul uman încă-n curs.
   Li-i frică de atei că-s cei ce-i văd cel mai de aproape, ce mici sînt şi-n rîsul tuturor cu năzbîtia lor încă panaramă, slută a nedreptei morţi, pentru ceilalţi.