4408..Adevăratului Dumnezeu.

  Ne aflăm vrem nu vrem pe locul ocupat în societate după cum vrea EL, nu întîmplător, toți de la vlădică la opincă. Purtăm povara dăruită de EL, îndeplinind o cerință dată fiecăruia după principii CER-ești, ce nu ne sînt cunoscute încă. Constatăm în timp și spațiu ce-i de capul nostru în lumea asta, dați a exista după ce urmăm în viață un fir de aflat cu vremea, simțim uneori ajutorul SĂU.
  Conștienți ori ba, îI dăm satisfacție ori nu, contribuind la lumea actuală în proporția ce ni-i scrisă. Putînd devia în esențială măsură, bine ori rău sau așa și așa, nedefinit, dar de regulă-s cei ce se împotrivesc datului. Nefirescului de a fi omul ce trebuie să fim și nu reușim, nu ne interesează defel acea cale și străbatem cîmpii neputințelor.
  Chiar și personalitățile de frunte-s mai ales LUI datoare că-s ce sînt și să-L mulțumească, recunoscători cum trebuie Adevăratului Dumnezeu!

3508.Depinzînd de cum ni-o și facem datoria

  Daturile acestea-s pe lume, pe societatea, care o consideră EL, cît e de mare. Pe familie și ție ca ins, în care se încrede fiindu-ne permiși pași în cunoaștere. Obligați a-L ști și-L știm în mare, dar nu-I mulțumit, vrea să nu mai credem în religiile. Lumii ci doar în EL cum trebuie, adică respectîndu-L și comportîndu-ne corect între oameni.
  Uitînd de nelegiuirile ce ne-o bîntuit atîta vreme și să ne revenim la EL, cerîndu-I iertare pentru rătăcire. Și-n numele familiei și a tot ce am înfăptuit în neștire, aburiți de minciună. Lăsată de EL o vreme lungă să ne vedem de o rătăcire ce se apropie de sfîrșit. Regăsindu-L cumsecade din nou ca odinioară, însă-n noile dezbateri ale cunoașterii posibile acuma.
  De cum ni-i datul acesta avem parte de o viața normală ori ba, depinzînd de cum ni-o și facem datoria între oameni și-n fața SA.

3352.Că-n altă parte nu avem unde ne îndrepta

  Că nu în mod individual ne atenționează la cîte ne sînt necesare, a le cunoaște. Ci și-n societate aflări demne de oamenii ce sîntem dovedindu-ne capabili de omenia dată. Demonstrînd-o mereu între noi și-n fața SA, cunoscîndu-L acătării cu adevărat Cine E. Viața speciei umane în dezvoltarea preconizată cu adevărat demnă și cumsecade între noi toți.
  Că nu pricepem multe și ne nemulțumesc neajunsurile, strigînd indignați la CER. Că-n altă parte nu avem ce ne îndrepta, dar nu-I îndeplinim cerințele date, încă ne abordate corect. De noi oamenii înstrăinați de EL și îndatoririle civilizației ce ne pretindem. Și cîte aflări ce ne uimesc cînd EL ne mai înlesnește cunoașteri trebuincioase de mult tare.
  Nu frivolitățile demersurilor umane cu privire la sistemul solar, despre Divinitate ce face și cu altele ce-L privesc doar pe EL în Lumea LUI, și pe noi deloc. Ci eventuale de-s în legătură cu noi de imediată nevoie, dar nu avem acces ne meritînd.

3284.De îndreptare, potolire, civilizare cum trebuie, nu ca acuma cu fundu-n sus, în nedreptate continuă

  Se zice că ești om cînd te realizezi, trăind pe propriile picioare în societate. Ne depinzînd mai de nimeni, cu excepția dependenței de părinți cît aceștia trăiesc. Moralicește, a binelui și omeniei, ca și despre cunoașterea LUI mai aprofundată în timp de aflat mereu. Pe lîngă pornirea necesară și care acuma scîrțîe tare, cu rezultate nedrepte în viață, ratată.
  Deci nu-i corectă actuala edificare a oamenilor de tineri, fără temelia binelui, a bunului-simț și a cunoașterii SALE adevărate. Nu minciuna fudulă, dreptatea de asemenea mințită de sus pînă jos, înrăita omenire și fără Dumnezeu, ci de mîntuială trăind. Cu consecințe drastice din partea SA, părăsiți plătim noi și familiile noastre mereu neputincioși.
  Să rupem pisica, odată pentru totdeauna învățîndu-ne minte, conformîndu-ne cerințelor SALE. De îndreptare, potolire, civilizare cum trebuie, nu cum e acuma cu fundu-n sus, în nedreptate continuă.

2956.Negativitate și refuzul de a fi cum trebuie om

   Nu formăm o societate umană fără morală, nu se încheagă, e dezmembrată. Încă de la început, cu răul și urîtul, ca și cu neputința nu se alcătuiește nimica durabil.
În domeniul omenescului atît de apucat și delăsător, de regulă nenaturali ci artificiali. După orice pornire străină, capabil s-o copieze, fără personalitate, aiurit incapabil.
  Numai cu binele și elementele sale ne putem compune viața, să fim cum trebuie între oameni. Și oriunde în lume, demni, adevărați, conlucrînd la realizări cu adevărat utile. Fără valori umane cunoscute, doar cu sinceritatea de fațadă, nu se poate face doi pași în calea dorită. În teorie tare și-n fapte ioc, de paradă și netrebnic ca om fără valoare.
  Simțul libertății pierdut, nu te mai poți numi om, ești o legumă, neputincios. Fără valori practice, teoretician al nimicurilor omenești, în fine dar nu ajung să fii om. Negativitatea și refuzul de a fi cum trebuie între oameni, e o pacoste ce nu poate ține.

2485.Știindu-L bine și o vom mai duce-o mulțumiți

  Nu la finalul vieții, nu trebuie să fim decepționați, ci mulțumiți de existență. În termenii petrecuți în familie și societate, moralizați cu bine, ferindu-ne de rele. Și-n continuare tot cu EL știindu-L bine și o vom mai duce-o mulțumiți de noi și EL. De altfel nedreptatea sapă existența, ce se prăbușește în nefirescul inevitabil a decepției. Și credem că toți îs așa ajunși nedreptățiți, cu-n gol total simțit amar fără leac.
  Leac e dar să ni-L apropiem, căutăm corect în noi și printre oameni modelîndu-ne după cerința SA. Căutînd mereu să-L cunoaștem bine, feriți de neputințe și deșertăciuni străine LUI și nouă. Ce-s în lumea asta risipită, nedreaptă în dezordini și sub pedeapsă, părăsiți de EL și suferă. Nu numai bătrînii, dar și restul, după socotelile CER-ului, că nu țin cont de EL.
  Neputința nu-i de laudă și amintiri, ci trebuie vindecată, prin străduința. De a-I fi alăturea căutîndu-L, întîlnindu-ne într-o conlucrare ce trebuie perfecționată. Continuu, cum se dorește, manifestîndu-ne disponibilitatea în bine, util, frumos.

2433.Cum credem că sîntem în stare să I ne apropiem

  Nu ne iubim pe noi înșine unii, ci mai abitir ne urîm și invidioși unii pe alții sîmtem. Cu cît orînduirea din societate promite fericirea oamenilor cu atît se strînge șurubul. Și creștinismul e comparat de însăși promotorii săi cu cretinismul. O formă de bigotism, credulitate, deci pentru cei ce nu-s cu toate acasă.
  Că EL ne așteaptă pe fiecare cum poate și crede că-i în stare să I se apropie. Fiind o sumedenie de căi ce-L vizează, specifice fiecăruia și-i posibil să nu semene cu a altora. Dar contează rezultatul, îndreptarea între oameni și aflarea SA corectă, deocamdată. Că orice drum spre EL, ulterior e recunoscut și de omologat ca sigur, după rezultat.
  Și noi avem fiecare calități, ce-s de păstrat curate în fața LUI și a oamenilor. Și cînd avem de tras barca pe uscat, prin cîte necazuri ce le plătim în fața SA. Că I-am greșit și ne-o venit scadența, să știm că de ne dezmeticim la vreme. Ne lecuim și ne ajută și tratamentele, altfel nu și degeaba tot ne zbatem.

2401.Lucrurile li se par complicate canaliilor

  În nedreptatea asta organizată în societate, conduc canaliile cu ale lor existențe ne complicate. Răutate, prostie, șmecherie, urîțenie, lene și fărădelegea îi conduce. Lucrurile li se par complicate, ca-n povestea leneșului, de pot ușor înșela pe un fraier, bine. De nu, nu-s în stare de nimic bun și util, de frumos nici vorbă. Ci doar netrebnicia li-i viața, visul e să prostească lumea, s-o fenteze, nimic bun în ei nu găsești, rateuri umane.
  Cînd le vine rîndul, pier fără urmă parcă nici nu au fost, ne înțelegînd nimic din viața adevărată. Nu a avut nimic lumea de pierdut, niște netrebnici mai puțin, cu ceva poate lumea mai bună.
  Unii cu ceva minte dar nu suficientă cîtă și-ar dori nu răzbesc în viață. Și caută să se descurce, să profite de cîte nu li-s pe măsură,  dar se adaptează din mersul. De obicei al netrebniciilor, stricîndu-și și acea fărîmă de omenie și lucru bun. Cît puteau și ei limitații cu privirea prea sus, hapsînii pe ne merit și ei plătesc.

2368.Între oameni fărădelegea, imoralitatea, relele

  Dreptatea e mințită de mult timp în lume, în privința LUI și de aici pleacă totul. Nedreptatea în societate, între oameni fărădelegea, imoralitatea, relele și urîte. Vorbe și fapte și comportamente de ne oameni, fără Baza vieții în societate. E posibil orice oroare față de umanitate și mediul înconjurător. Și EL asistă totuși cu răbdare, că ne vom reveni cînd va fi vremea, ce EL o știe. Noi încă nu, dar în timp se poate.
  Să cauți dreptatea, e lucru imposibil atîta timp cît minciuna conduce totul în lume. Să ne încredem în EL, respectîndu-L, îndreptați între oameni, e singura variantă. Ce ne-o putem permite deocamdată, onorabil să viețuim, așteptîndu-L să hotărască. Cînd va considera că-i timpul, îl vom afla și ceea ce trebuie vom face.
  S-ar putea doar să afli dreptatea, cu sprijinul SĂU nemijlocit, dar încă nu s-o pus problema. Nu ne vom mulțumi cu cît ni se dă din lume, noi cei aflați cu EL alăturea. Restul făceți ce doriți și puteți, nedrepți și fără EL, treaba voastră!

2354.Pe ei îs lăsate frîiele aprecierilor societății

  Că nu-i obiectivitate indulgența, ci delăsare, de asta accentuez, cei cunsecade. Să fie vigilenți în societate, pe ei îs lăsate frîiele aprecierilor mersului comunității. De ei depinzînd binele, la un moment dat al celor în mijlocul cărora trăiesc. Nu de netrebnicii temporar, puși pe fărădelegi în așa vremi nedrepte. Care-s ca pleava spulberați de EL cînd le vine timpul, ce noi nu-l știm.
  Nu sîntem vrednici și nici chemați a-L judeca pe CEL de judecată plin. Ci doar constatăm de cînd lumea în care trăim, ne dăm cu părerea, dar EL decide. Și ne urmăm o viață, ce n-o pricepem, că minte nu avem să ne comportăm cum ne cere. Ne luăm după verzi și uscate, mai ales după uscăturile vremii. Că răul e mai în fața binelui, mai la îndemînă și needucați corect îl înfăptuim iresponsabili.
  Noi și ai noștri sub privirile neputincioase ale părinților nedemni. Ca și ale apropiaților, a societății întregi aflate în deruta nedreptelor vremi încă. Că EL ne strunește cu slabe consecințe pentru îndreptarea nostră vizată de SUS. Nu-i încă vremea aceea, dar de plătit plătim părăsiți, cui îi vine rîndul. În virtutea acelor legi date de cînd lumea de EL nouă și nerespectate, tot de cînd lumea.

2333.Să-i înstrîmbați, greșindu-I, veți plăti voi și ei

  Să ne abținem părinți și societate de a ne porni cumva înspre vreo religie, copii. Nu aveți voie și de totuși cutezați să-i înstrîmbați, greșindu-I, veți plăti voi și ei, nevinovații. Din vina nevolniciei voastre, că-i îndepărtați de la a-și căuta singuri calea corectă. De o vor hotărî să nu-i fie LUI apropiați, treaba doar a lor, atunci conștienți vor fi. Și responsabili pe deplin, după majorat și voi nu veți mai răspunde. De între timp vă v-ați îndreptat cum trebuie între oameni și-n fața LUI.
  Că de nu, nici nu avem ce discuta, înstrăinații de EL, îs în treaba lor de nedrepți. Trebuie o dată îndreptată nedreptatea, ruptă pisica, nu mai merge cu așa fărădelege în lume și-n fața SA. Pornirea hotărîtă și adevărată înspre ceea ce trebuie să fim fiecare. Corecți în fața SA și a oamenilor. Că se văd consecințele toate, necazuri, suferință, moarte, dezastre de tot felul.
  Neputința de a ști ce ne trebuie în continuare, blocați de EL că nu-L știm măcar. Nu încă să-L respectăm, nu-i știm realitatea LUI și a noastră, că-s împreună. De vrem ori nu, îndreptați-vă nelegiuiților în fața SA și a nostră, a oamenilor în general! Că plătiți și-i păcat avînd opțiunea corectă, adevărată, demnă. De a ști cum trebuie să fiți cu EL, nu fără EL.

2210. Responsabili cît vor trăi părinții de copii lor

  Deci doar în fața SA, atît înfăptuirea legături, cît și dezlegarea ei și nu vor fi probleme fiți sigur. Așa o societate va fi. Cei doi trebuie să fie responsabili de copii lor cît ei (ca părinți) vor trăi. În fața SA responsabili de odraslele lor 100%, nu vor putea fugi de responsabilitatea asta atîta cît vor fi în viață, ei ca părinți. De unul, ori mai mulți, nu contează, să-și facă datoria de părinți în morală, bine și despre EL.
   De nu au copii și vor, oricînd se pot despărți doar în fața SA, cum s-au luat. Fără alte formalități, ei singuri fiind responsabilii adevărați și nu vor fi probleme, ca azi, sigur. Copii îi va împiedica chiar de vor, să se despartă, cît vor fi părinții.
  La fel de responsabili, atenție, nu va conta numărul de soții, la un bărbat, dar să fie corect. Și de asemenea și o femeie de va vrea poate avea mai mulți soți, responsabilă, fără grijă. Nu cred că realizați ce fel de societate se preconizează, în ce condiții deosebite. De existență corectă absolută, cu un înalt caracter camaraderesc în definitiv. Ăsta-i secretul, formării de oameni deosebiți, numai fără scăpări și năravuri, ci demni de numele de om.

1991.Religii închipuite, în realitate false spiritulități

   Într-adevăr nedrepții se folosesc de mii de ani de un șperaclu, pentru a zăpăci lumea. Înstrăinînd-o de EL și calea îndreptării în societate. Prin religii închipuite doar, în realitate false spiritualități, ce-L combat pe la spate. Înlăturîndu-L din imaginea corectă a SA din lume, cu una hîdă și necurată nouă și LUI.
  Nedreptatea este din cauză că nu-i moralitatea în lume, lipsa civilizației și cîte altele. Dar în principal lipsa perceperii SALE corecte între oameni și ignorarea cerințelor SALE. De schimbare doar în bine a omului, cu bun-simț și în adevăr. Dreptatea să nu mai fie mințită, ci lăsat să-și facă datoria corect, cum știe bine.
   Josnicia omului, tot din vina imoralității sale adîncită de necredința adevărată în EL. Și cîte nereguli toate omenești, dar care nu au ce căuta de se vrea binele omului. Și nu nepăsarea și plictiseala ce-s demersuri tipice pierzaniei, înspre care merge omul.
   Bolile și moartea, se datorează neîndeplinirii cerințelor SALE, date nouă și ignorarea LUI. Și astfel EL ne amintește, că EL E Șeful și trebuie ascultat și urmat cu adevărat. Făcîndu-ne necazuri, mai întîi părăsindu-ne, și fără pavăza SA, dispărem, ratîndu-ne viața.

1924.Deocamdată dorește să-L știm corect

   Da reușita-i deplină, de te încadrezi în ceea ce dorește EL de la noi. Adica, moralizarea vieții de familie și-n societate de asemenea corecți să fim. Și deocamdată dorește doar să-L știm corect cine-I EL cu adevărat. Nu năstrușnice închipuiri deșarte nouă și care le plătim. Și-n timp cînd va hotărî doar EL să-L urmăm, dar deja în lume Baza vieții noastre să fie cunoscută bine.
   Și de dorim că-i la libera alegere și vom trăi și vom vedea, ce și cum se va pune atunci problema în lume. Dar mai e pînă atunci, încă nedreptatea joacă țonțoroiu în lume, cu viețile voastre. La hurtă în bătaie de joc și voi inconștienții o urmați părăsiți și-n suferințe. Încă și ratați viața, neînțelegînd nimica din ea, oare știți?
   Nu cred că sînteți pe deplin conștienți de ceea ce vi se întîmplă și încă o vreme. Pînă va catadicsi EL să întoarcă carul lumii acesteia răzlețît rău de tot în cele nevoi. Și părăsite hăuri, ce numai pierzania îl așteptă, în grea pornire se va găsi. Și trebuie că așa nu se mai poate merge cu hodorogita asta de nedreptate hîdă.