3508.Depinzînd de cum ni-o și facem datoria

  Daturile acestea-s pe lume, pe societatea, care o consideră EL, cît e de mare. Pe familie și ție ca ins, în care se încrede fiindu-ne permiși pași în cunoaștere. Obligați a-L ști și-L știm în mare, dar nu-I mulțumit, vrea să nu mai credem în religiile. Lumii ci doar în EL cum trebuie, adică respectîndu-L și comportîndu-ne corect între oameni.
  Uitînd de nelegiuirile ce ne-o bîntuit atîta vreme și să ne revenim la EL, cerîndu-I iertare pentru rătăcire. Și-n numele familiei și a tot ce am înfăptuit în neștire, aburiți de minciună. Lăsată de EL o vreme lungă să ne vedem de o rătăcire ce se apropie de sfîrșit. Regăsindu-L cumsecade din nou ca odinioară, însă-n noile dezbateri ale cunoașterii posibile acuma.
  De cum ni-i datul acesta avem parte de o viața normală ori ba, depinzînd de cum ni-o și facem datoria între oameni și-n fața SA.