4393..Cît sînt în viață.

  Îndatoriri ce ni-s prescrise din trecut, ca părinți îndeplinindu-ni-le către copii cît sîntem vii, cînd n-om mai fi copii îs deplin responsabili. Că-s de mult în vîrstă, nu contează, pot fi și cu familiile lor, cu ale lor de toate cele, doar că părinții au mereu mai trecere în fața SA. Cu excepții ce-s de aflat și discutat cu EL aflînd dreptatea și hotărîrea LUI către noi oamenii în general și-n particular.
  Copiii în general să-și asculte părinții în dreptate, morala binelui, credința în EL și numai în EL, de se poate, că de nu încă nu-i vremea aceea. Și se mai pot multe mari și mărunte, anapoda și nedrepte, imorale și fără de Dumnezeu, cît va vrea însă doar EL. Și-n natură fiți oameni de omenie mereu, o dată o familie închegată tinerii să nu-și închipuie că-s total de capul lor, NU!
  Depind în mare măsură și de părinți cît sînt în viață aceștia, ținînd cont pe dreptate, morala binelui și legea SA de toate cele.

4249..Petreceți.

  Părinți nu vă abandonați copii chiar de-s cuprinși în cîte sisteme de învățămînt mai fără cusur gîndiți voi ori ei la un moment dat. Ci implicați-vă activ lîngă ei că-I sînteți datori pînă nu mai sînteți, ai avea sub directa supraveghere înspre morala binelui și a dreptății. Necondiționată de nici o altă prevedere ori cîte interese de altfel omenești, dar nedrepte și imorale fiți-le alăturea.
  Cît mai aproape împărtășiți-le din învățăturile voastre de bine, util și frumos, ori căutați asemenea îndrumători cu priință corectă. Pentru a dezmetici odată lumea asta înspre EL cum e cazul, uitînd nelegiuirile lumescului în părăsire groaznică de la o vreme. Cînd socotește CER-ul deprimat de așa neputincioasă omenire în deriva fărădelegilor tot mai accentuate și a nedreptăților.
  Unele strigătoare la CER, da la CER-ul cel Adevărat nu la al neputințelor și delăsării ce nu vă apără de Dumnezeu cu a SA părăsire. În calea nevoilor ce le tot petreceți de minte nu aveți.

3214...Ce-I îndreptățit s-o ducă înspre un destin încă needificat în continuare mai este.

  E foarte greu să fim părinți, răspunderea-i uriașă, EL pe noi se bazează. Să-i pornim corect pe copii în viață, să știe de EL și noi, corect să ne comportăm. Între oameni, cu bun-simț, responsabilitate bună, binele făcînd și vorbind mereu. Cît privește aflarea LUI, în acestă lume azi, e ascuns de nedreptatea ce I se face LUI și nouă.
  Prin creștinismul nedrept și urîțit, minciună fudulă, fără EL, ci cu oameni ce au fost cîndva. Și ridicați în minciună de slavă la rang de zei la un apel nerod de romanii imperiului. Ce domina lumea aceea, cu scopul contrării iudaismului în expansiune. Deci frînarea doctrinei închinate LUI, slobozenie din CER, încercare pe Pămînt.
  Era prea supărat Domnul pe poporul evreu, cu care nu s-o mai putut înțelege. Și o dat frîu liber neroziilor de tot felul, nedrepte LUI și nouă, să amîie, ca încercare, o așa pacoste umană. Ce-I îndreptățit s-o ducă înspre un destin încă needificat în continuare mai este.

2881.Sufletul și trupul să-l aveți salvate cum se vrea

  Părinți nu-i siliți de mici pe copii să-I greșească LUI Însuși LUI Dumnezeu. Angajîndu-vă mai mult de formă prin acte nedrepte, ce vă costă și pe voi și pe ei. De nu vă îndreptați în primul rînd în fața LUI și-n lume să fiți cumsecade, cum pretindeți viață decentă? Am primit totul de la EL într-o existență ce trebuie să ne-o formăm mai acătării, demnă de oamenii ce sîntem.
  Nu-i botezați în cîte nedrepte religii și chiar voi îndreptați-vă părinți spre EL. Să nu-I mai greșim, responsabili ne mai lăsați duși cu sorcova de nedreptatea ce I se face și nouă mințindu-ne. Lăsați-i în lumea lor de neisprăviți cu ale lor închinări greșite în fața LUI, ignorîndu-L cu nerușinare. Închinîndu-se la necurați morți străvechi și gașca lor din NT, feriți-vă de ei!
  Și sufletul și trupul să-l aveți salvat conform cerințelor SALE, nu-L puteți uita pe Însuși Dumnezeu. Creatorul a tot ce este și ceea ce nu știm de este ori ba. Ce ne dorește îndreptarea între oameni și să-L știm cît mai bine.

2879.Dar tot cu capul spart, că n-o fost și nu-i încă

  Să nu fim naivi niciodată în viață de putem, părinți nu vă angajați voi și mai ales copii! În ceea ce nu știți bine, că-i bine, da știu obișnuința de a fi cum sîntem. Și să vă urmeze, că de fapt nu au încotro, nici voi altă alternativă, mai corectă. Limitați nici pentru binele copiilor voștri nu-l știți, cu toate că v-ați fi dorit. Cine nu ar vrea, dar așa o fost și încă e nedreptatea cu toți pe care-i prinde în mrejele ei neroade.
  Ați pornit o aliniere după alții, că vi s-o zis și pare că-i mai bine și așa mergeți, nu știți binele. Îl aflați în timp de vă săturați, dar ieșirea demnă n-o dibuiți și așa sfîrșiți. O viață întreagă tot căutăm ce nu știm, binele nostru și al copiilor noștri și nu numai. Și eșuăm lamentabil cu toții, fără EL, e degeaba osteneala, nici EL nu ne-o vrut. Așa în timp pînă nu de mult, cînd s-o început dezmeticirea a se înfiripa ici și colo.
  Dar tot cu capul spart, că n-o fost cum trebuie și nu-i, ci doar EL curat de abordat. O fost chiar EL refuzat, în timp pe față chiar de s-o arătat, au luat greșit calea respectivii și au plătit oarecum ca tot omul nedrept LUI și nouă.

2557.Ne mai fiind așa ușor de călcat în picioare

  Preambulul, cunoașterea vieții de către părinți, așa va fi introdusă și-n cunoașterea odraslelor. De asta-i necesară o temeinică moralizare în bine să ne învățăm a face mereu. Să avem ce preda cînd e cazul, urmașilor și celor interesați, prin asta și noi înălțîndu-ne la o adică. Ne mai fiind așa de ușor de călcat în picioare de nedreapta societate în derivă.
  În așa societate îs permise multe, nedreptăți mai mari, ori mai minore. Omul în felul său necorespunzător nu știe cu exactitate să despartă binele de rău. Și o precizare necesară de știut în viitor cînd EL, va fi mai altfel simțit printre noi. Căsătoriile fără copii, vor fi oricînd de desfăcut, iar cînd și din neatenția unui cuplu încă nesudat.
  Rezultă copii, se pot căsători imediat ce vor, doar în fața LUI, fiind aflat cu noi permanent. Ca și acuma numai că-I Invizibil, nemeritînd să-L știm încă cum E. Trebuie să ne dovedim îndreptarea în fața oamenilor și a SA. Prin bună purtare, demnă de oameni adevărați, cumsecade și de EL cît mai apropiați.

2373.Să nu le fie greu, ci cu de toate cele îndestulat

  Copilăria poate fi fericită, că părinții de regulă se îngrijesc așa să fie. Zic, că de ei nu au putut din varii motive să o aibă îndestulată și fără griji. Copiilor să nu le fie greu, ci cu de toate cele și prea destul. De obicei cam scăpați din frîie, ne educați, liberi la rele și urîte apucături, tolerați în nedreptăți. Că au timp să se îndrepte cînd vor da de greul vieții, aiureli, temelia putredă.
  Nu va ține o construcție umană adevărată ci o șandrama, ce orice vînticel o va nărui. Așa că nu fiți aburiți de nedreptatea lumii, oameni maturi, ci responsabili. Ghidați cu luare aminte noua generație, de vreți să vă fie bine la toți. De nu auto faultați-vă în meciul vieții, ce-l aveți în fața SA și a societății. Să nu prindeți minutul 90, nici voi și nici copii, că ia-ți antrenat neseroși, neascultători.
  Ne ascultînd de Antrenorul Universal, ce-I și Arbitru omenirii SALE. Deci atenție oameni buni, de nu vă place binele, înfăptuiți neroziile mereu. Retîndu-vă viața voi și ai voștri pe cheltuiala vostră, mult nu. Că-I aparținem de vrem ori nu și are niște obligații SUS. Și ne va impune îndreptarea între oameni și să-L știm bine deocamdată.

2352.Cît trăiesc de buna lor educație, morală în bine

  Viața nu-i în joacă de luat, e cea mai serioasă înfăptuire ce ne-o închipuim și o exercităm. De luat ca atare de părinți pentru copii lor, răspunzînd cît trăiesc de buna lor educație. Morală, înspre bine mereu și cunoașterea LUI corectă.
  Că nu-i ce înțelege din viață de ești deja nedrept, e lucru de așteptat. Că EL îi părăsește pe  acei ce nu-L știu și nici cum trebuie între oameni, nu sînt. Încălecîndu-i nevoile, suferința, desnădejdea și altele, poate le va veni mintea la cap. De nu dispar prematur, irosindu-și existența degeaba.
  Că viața  nu-i aventură, nici mare, nici mică, e un ciclu de fapte în derulare corectă. Cînd ești cu capul pe umeri, de nu e de izbeliște și o poți rata tu și ai tăi. Sîntem supușii SĂI de vrem ori nu, de sîmtem ori nu conștienți de asta. EL ne dă o prioadă mai la începutul și încă din maturitate, doar EL știind acestea cum și cît. Din viață să ne învățăm, după care începe să ne atenționeze, a-L ști corect. Și îndreptați cu bine între oameni să ne-o continuăm existența.
  De nu-I sîntem așa, avem probleme din ce în ce mai mult, noi și familia de care ținem. Și de ne revenim, e bine pentru noi de nu, nu.

2333.Să-i înstrîmbați, greșindu-I, veți plăti voi și ei

  Să ne abținem părinți și societate de a ne porni cumva înspre vreo religie, copii. Nu aveți voie și de totuși cutezați să-i înstrîmbați, greșindu-I, veți plăti voi și ei, nevinovații. Din vina nevolniciei voastre, că-i îndepărtați de la a-și căuta singuri calea corectă. De o vor hotărî să nu-i fie LUI apropiați, treaba doar a lor, atunci conștienți vor fi. Și responsabili pe deplin, după majorat și voi nu veți mai răspunde. De între timp vă v-ați îndreptat cum trebuie între oameni și-n fața LUI.
  Că de nu, nici nu avem ce discuta, înstrăinații de EL, îs în treaba lor de nedrepți. Trebuie o dată îndreptată nedreptatea, ruptă pisica, nu mai merge cu așa fărădelege în lume și-n fața SA. Pornirea hotărîtă și adevărată înspre ceea ce trebuie să fim fiecare. Corecți în fața SA și a oamenilor. Că se văd consecințele toate, necazuri, suferință, moarte, dezastre de tot felul.
  Neputința de a ști ce ne trebuie în continuare, blocați de EL că nu-L știm măcar. Nu încă să-L respectăm, nu-i știm realitatea LUI și a noastră, că-s împreună. De vrem ori nu, îndreptați-vă nelegiuiților în fața SA și a nostră, a oamenilor în general! Că plătiți și-i păcat avînd opțiunea corectă, adevărată, demnă. De a ști cum trebuie să fiți cu EL, nu fără EL.

1695.Baza vieții-i pusă de voi din temelia existenței

   Cînd sîntem părinți, ori ne ocupăm de educarea copiilor în general. Trebuie neapărat să fim cum trebuie, conștienți de imensa răspundere ce ne revine. Și să-i privim ca pe o comoară în dezgropare din necunoaștere. Curățind-o atent de rămășițile animalității, pornirilor imorale și nedrepte în general. De răutate și urîțirea gîndirii, ci doar binele și utilul și tot ce e frumos și desăvîrșit.
   Cît despre EL, să-L căutăm noi inșine, corecți informați și sinceri în fața SA mereu. Și pe urmă să li-L descriem, îmbiindu-i să-L știe și vor hotărî singuri maturi. Cu Baza vieții-i pusă de voi din temelia existenței. Dar să fie cum e dorința SA și-n fața noastră, viitorii oameni ce-i formați. Că-n fața Sa cît veți exista răspundeți clar de ei, părinți! Că de nu vă achitați corect de îndatoriri, pot fi buni ori răi, oameni adevărați ori mișei, cumsecade ori lichele, etc, etc.
     Copilăria să le fie fericită, la toți copii și binele în față mereu! Că nu-i totul roz, se poate. Dar să fiți cît mai demni și responsabili, cătînd și să nu vă lăsați duși de nas de nedreptatea lumii actuale și dintotdeuna. Făceți absolut tot posibilul, că puteți și fiți cu capul pe umeri, nu-i pierdeți de mici. Dați-le șansa de a fi oameni adevărați, poate cum  nu ați fost voi mereu.
    Îndreptați-vă prin ei, pentru a fi cum trebuie în fața SA și a lumii adevărate.
    Că numai geniul pătrunzător răzbate pînă pe culmi. Iar netrebnicii nu, și fără îndreptare, nu au valoare umană adevărată oriunde. Că se pot reabilita toate negativele existențe, prin reeducare și voință în timp. Dar mai bine-i în dimineața vieții!