2879.Dar tot cu capul spart, că n-o fost și nu-i încă

  Să nu fim naivi niciodată în viață de putem, părinți nu vă angajați voi și mai ales copii! În ceea ce nu știți bine, că-i bine, da știu obișnuința de a fi cum sîntem. Și să vă urmeze, că de fapt nu au încotro, nici voi altă alternativă, mai corectă. Limitați nici pentru binele copiilor voștri nu-l știți, cu toate că v-ați fi dorit. Cine nu ar vrea, dar așa o fost și încă e nedreptatea cu toți pe care-i prinde în mrejele ei neroade.
  Ați pornit o aliniere după alții, că vi s-o zis și pare că-i mai bine și așa mergeți, nu știți binele. Îl aflați în timp de vă săturați, dar ieșirea demnă n-o dibuiți și așa sfîrșiți. O viață întreagă tot căutăm ce nu știm, binele nostru și al copiilor noștri și nu numai. Și eșuăm lamentabil cu toții, fără EL, e degeaba osteneala, nici EL nu ne-o vrut. Așa în timp pînă nu de mult, cînd s-o început dezmeticirea a se înfiripa ici și colo.
  Dar tot cu capul spart, că n-o fost cum trebuie și nu-i, ci doar EL curat de abordat. O fost chiar EL refuzat, în timp pe față chiar de s-o arătat, au luat greșit calea respectivii și au plătit oarecum ca tot omul nedrept LUI și nouă.

2081.N-o apreciem decît atunci cînd avem necazuri

   Nu știm nimic despre viață, așa cum trebuie, zic, unele mai ne importante am mai aflat. Că obișnuința vieții, cînd ești sănătos și în putere, n-o apreciem decît atunci cînd avem necazuri. Dar ia să ne vedem de lungul nasului și cînd viețuim așa normal, cu unele și altele. Fără exagerări și împliniri deosebite ci-n cenușiul aparent al unei existențe șterse, obișnuite. E un strop de farmec cînd existăm de vrem să fim conștienți și s-o luăm ca atare.
   Să nu cerem prea mult de la viață, ne dînd nimic în schimb, adică ce? De exemplu, să-L știm corect cine E EL și nu închipuiri minciunoase LUI și nouă. Și de nu-i cu bănat, să ne îmbunătățim cîte puțin, cît putem între oameni.
   Că spiritul ce ne guvernează de ne lăsăm oarecum în voia lui, cu de SUS influiențe. Simte vraja unei realități, alta de cum e prin lume nedreptatea și insuccesul unor vieți irosite mereu. Ni se pare că cerem puțin de la viață și nu primim, e un fel de a fi.

1861.Ne vine în întîmpinarea dorințelor, fără să-L știm bine

   Ni se destăinue în felurite feluri, îL aflăm și la nevoie trebuie un oarecare curaj. Chiar mai mult, să trecem peste obișnuința de a nu ști de EL, ci să ni-L apropiem. Și vom constata în scurt timp să ne vine în întîmpinarea dorințelor, cu toate că nu-L știm bine. Poate e prima dată după îndelungată vreme, de cînd nu L-ai mai abordat. Și totuși te asculă și te bucuri de reușita dorinței tale în fața SA.

   Ulterior, ca întreaga viață-L uiți, dar EL pe tine nu. Și-n scurt timp te trezește la realitatea SA, nu mai poți de bucurie, te umpli de EL. O vreme vrei să dai și altora din preaplinul tău de EL și nu-I primit. Nu-L recunosc pe Unicul Dumnezeu, au conștiința nedreptății lumii, închipuirea-i ia locul. Tot mai mult din vechime încă.
   Și nu-i rost de îndreptare spirituală și nici socială, cum ne cere EL nouă. O venit Personal și la a doua întîlnire cu românii, de data asta c-o fătucă de 12 ani. Maria Petre din Parepa-Rușani, acum 77 de ani pe 29 august 1935, miercuri e zi de sărbătoare. Pentru mine, e ultima zi cînd EL Personal o venit pe Pămînt și încă românesc.
   Îndrumîndu-ne nu numai pe noi, să ne îndreptăm și mai ales să-I dedicăm o biserică LUI. Și unor mulți dispăruți cu foarte mult timp în urmă prin acele locuiri.

1655.EL, ne va răspunde de va crede de cuviință

    Într-adevăr în 1935 și ulterior și la înmormîntarea Mariei Petre, din CER  și chiar EL o făcut semnul crucii. Dar a ceva de atenționarea unor oameni cărora vroia să li se adreseze, încurajîndu-i, prin ceea ce pricep, spiritual știind. Obișnuința de a-I greși, va fi încă greu de învins în continuare, doar o voință deosebită, de a nu-L mai supăra deloc. Cumva știindu-L mai bine și EL mereu aproape să nu-I mai greșim. De TINE-s legate toate Domane!
    Simboluri nedrepte ce-s adînc înrădăcinate de nedreapta religie, ne vor da de furcă un timp. Și-n CER, v-am zis, s-o început curățenia nedreptăților ce sub influiența pămînteană, sînt acum înlăturate. Așa, veți zice cum de s-a putut așa ceva în CER? EL și numai EL, ne va răspunde de va crede de cuviință vreodată.
    Eu am cam căspund, cred că o fost un amestec de înlăturare oarecum a neamurilor de atunci, din fața SA. Ci numai poporul ales de EL, avînd acest drept, atunci un timp pînă s-o lămurit și cu ei. De ce zic, și cu ei, că și acum aș dori să nu se mai lămurească greșindu-I niciodată, dar mai știi? Dar cred că se va face o înțelegere definitivă în alți parametri ce-i vom afla.
    Și atunci o mai fost și ulterioara pedepsire anticipativă a poporului ales, să nu care cumva să-I mai greșească. De asta a apărut creștinismul atunci. Dar din start EL i-o pus gînd rău, dezbinîndu-l, făcîndu-le neînțelegeri sîngeroase pînă de curînd, în Iugoslavia. Și acum nu se împacă pe lume, dar tot ca piaza rea ne încearcă în fața SA, și o luăm în barbă, că minte nu avem cum ar trebui. Și să ne dezmeticim în fața SA și așa îndreptați și cu binele să rămînem pe veci.
     Normal ar fi să o rupem deodată cu trecutul, să zicem care o fost pînă la o dată ce-o stabilim cu toții, respectînd-o cu strășnicie. Și de atunci în colo să fim cum trebuie între noi și-n fața SA.
   Dar de regulă omul nu-i consecvent și cum necredința acesta s-o întins în lume. Poate doar cu ajutorul SĂU, cum va vrea EL, să-L urmăm și îndreptarea să fie altfel. Înfăptuirea să fie grăbită și coordonată de SUS, vom vedea.