Să ne dovedim mereu de putem capabili de a scoate capul din nivelarea socială. Depășindu-ne condiția mizeră, nedreaptă, ce-L nemulțumește și să ne îndreptăm. Din cenușiul ticălos al lumii, denivelarea bună, înălțarea-i de dorit oricînd. Că avem și firescul obișnuit din noi, imoralitatea uneori și căderi umane, o fi, dar căutăm să ne reabilităm. Cu greu și năzuim tot înspre ceea ce se vrea de SUS.
E un mod de a fugi de răspunderea nemiloasă a pierderii aproapelui, durerea. O schimbi că asta-i cred și rostul obiceiului, să faci haz de necaz. La înmormîntare imediat e praznic și chiar chef, să uităm că s-o dus unul dintre noi, vii pînă mai ieri. Și după multă jale să ne mai uităm necazul, chef și oarecare bucurie, de se poate. Mai degrabă nepăsarea altora ce ne molipsește cît de cît.
Da e de dorit, că sîntem tare nedrepți și înrăiți, imorali și cu fapte urîte. Și-I cerem să ne apere de noi înșine, pentru a nu regresa și mai mult în nedreptate. Nu găsim destulă putere să ne abținem, să ne îmbunătățim, măcar cîte puțin.
Mereu dorința de a fi, de a exista, de a nu fi chinuiți, indispuși, părăsiți și în suferințe. Mereu să facem cîte ceva, dar gîndul la EL niciodată și asta-i cauza neregulilor vieții. Ne închipuim nedreptatea că-i corectă și-i strigător la CER și EL ia măsuri și o încurcăm cu toții nedrepții.
Cu mass media asta așa nedreaptă în acțiune mereu și agresivă 24 din 24. Nu-i de glumit, e de evitat, că ne înrăiește și îndepărtează de EL și îndreptarea cerută. Copiii și tineretu-i vulnerabil și nedreptățit înspre bine și bun-simț, lipsit cu desăvîrșire. Și astfel nepregătit pentru viață și înstrăinat de EL. Și pregătit pentru părăsire și suferințe, care nu întîrzie mult.
Viața de nu-i cum trebuie luată în serios corect trăită, e de primejdie. Și libertatea-i un risc, deoarece nu știm ce să facem cu ea, nedrepți fiind. Lipsa educației de tineri ne pregătește pentru necazuri și scurtarea existenței.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu