marți, 3 aprilie 2012

1257.Orice ar fi

   Sînt oameni dintr-o bucată, fermi, de neclintit şi ştiind ce vor în orice împrejurări, oricît de nefavorabile-s tot ei rămîn în demersul lor prin viaţă. Dar îs rari, ici şi colo apare cîte unul de i se duce vestea că-i deosebit şi ştie ce vrea pînă-n pînzele albe, rămînînd aceiaşi oameni de omenie şi preocupaţi de un demers costant înspre bine şi util lumii. Orice întîmplare, nenorocire pe ei îi ocoleşte, parcă-i ştie de undeva evităndu-i hopurile existenţei fireşti celorlanţi.
   De asemenea personaje istorice cu demers deosebit, ce-şi aduc o contribuţie hotărîtoare cursului timpului ce-l reprezintă, dominîndu-l cu autoritatea unor aşi ai vremurilor lor. Ce schimbă hotărîtor cursul istoriei, trecănd ca expresul prin timp, de ne atins, pînă-şi ating scopul unic, după care dispar, de multe ori în mod nemeritat şi care parcă nu li se potriveşte tocmai lor invincibilii de pînă de curînd.
   Istoria-i plină de astfel de nume răsunătoare ce şi-au pus pecetea personalităţii lor de ne tăgăduit atunci şi acum amintindu-ne de ei cu respectul cuvenit binelui ori răului făcut atunci lumii la dispoziţia lor oarecum inexplicabil nouă acuma. EL aşa o vrut să fie şi  aşa o fost, cine-I poate cere socoteală Divinităţii? Cum ne-o programat trecerea în evoluţia a noastră prin timpul Pămîntului SĂU.
   Cine-s aceşti titani ai timpurilor, oameni ce nu s-au complăcut unor vremi normale, schimbîndu-le după ei, trăgîndu-le din faţa nefirescului pentru ei. Sacrificîndu-şi timp şi muncă, cu ardoare de ne oprit, părînd firesc ce făceau atunci. Dar nu era, din afara acelor timpuri noi acuma, altfel vedem izbînda lor de-atunci, sacrificîndu-şi multe de altfel la îndemînă doar să fie cum li se cerea, de un imbold lăuntric de ne stăvilit. Căruia li s-o supus cu trup şi suflet acei demni ori nedemni oameni deosebiţi ce au schimbat lumea în desfăşurare mai altfel, ne ţinînd cont decît de ce doreau ei, supunînd-o.
   Numai rataţii se împiedică pe teren drept, nu li-i destul de clar demersul deosebit ce-l întrezăresc, dar nu li-i clar şi nu-l doresc, nu se simt în stare, leneşi şi delăsători. Nedrepţi şi lumeşti cu o pălărie prea mare pentru capul lor intrat la apa neputinţei. Nu vor nici să încerce lupta, aşa de laşi îs, demni ar fi de ar primi lupta, cum o fi, chiar de vor fi învinşi, de-s demni n-o refuză orice ar fi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu