2277.Și alte neplăceri te podidesc, de nu mai știi

  Încercarea e atunci cînd dai de greu de foarte greu, nu așa o piedică oarecare. Și doar atunci se vede de ai ori nu credință cu adevărat. Că de n-ai, o încurci, bolile și alte neplăceri te podidesc, de nu-ți mai afli locul. Și cauți disperat salvarea undeva, oriunde și nu găsești în nedreptatea asta dominantă. Atunci ai face orice să scapi, tu și ai tăi, dar nu-i cum vrei, că EL te-o așteptat poate o viață. Și nu ai mișcat un deget înspre EL și îndreptarea cerută între oameni.
  Poate crezînd în nedreptele religii, ce vă duc cu zăhărelul, nicăieri, profitoare. Și fără EL, Cel Adevărat, Dumnezeu Unicul din CER. Ci cu necurații lor morți închipuiți zei, și nu-s ci minciuni ordinare. Plătind și ei și voi gură-cască în viață și cu viața, de nu vă îndreptați cum ni se cere de SUS. Între oameni să fim omenoși și cu binele în față mereu, știindu-L măcar corect.
  Contrar nedrepților, ce nu-L știu corect, EL de-ți e apropiat, reușești și în viață. Multe rezolvări cotidiene și se creează o înțelegere, colaborare, nu cine știe ce deschisă. Că-n Lumea LUI îs altfel de prerogative și obiceiuri la care acces nu avem. Probleme de fregvențe, spiritualitate, gîndire, existență, timp și spațiu.