Încercînd nevoile ce ni-s date pe Pămînt de EL, că nu-I sîntem cum ne dorește să fim. Adică acuma în lumea de azi, corecți între oameni, cu bun-simț și binele mereu. Iar despre EL să știm Cine E cu adevărat, Domnul Dumnezeul nostru din CER. Unicul, Inseparabilul, nu necuratul vechi mort, isus, ce vă duce la pierzanie.Încercările acestea îs pe nepregătite, nu avem cum le anticipa, din CER nu ni se dau preavize. Atenționări în felul știut, da, adică boli, accidente, urgii cumplite la grămadă și altele multe și mărunte. Printre care și sărăcia, foametea și alte calamități, toate oamenilor date să se întoarcă la EL. Și îndreptați să fie între ei cumsecade, cu respectul cuvenit aproapelui cu binele mereu.
Uitîmd și iertînd, și cu încredere între oameni fiind, cu milă și întrajutorarea fermă, clară, demnă. Și necondiționată, și mai ales de ni se cere, cu mare grabă și cît mai corectă între oameni cu frica LUI Dumnezeu.
Că-i corect să cunoaștem de bună voie necazurile celor părăsiți și-n suferință. Se poate, dar să-i și ajutăm, nu numai să ne zgîim la ei și ei la noi cu speranțe deșarte. Că noi vrem circ, îmbuibații și nedrepții, viitorii clenți ai acestor dezolante stări umane. În dizgrația CER-ului, că minte nu căpătăm, nu învățăm nimica!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu