4276..Sub imbold.

  Nu putem deosebi încercarea de părăsirea urmată și de pedeapsa ce-o avem de tras la un moment dat în timpul și spațiul alocat. Ni-am tot îndepărtat și chiar și azi continuăm astă nedumerită cale fără EL și noi cum ar trebui și nu-i defel acătării. Că-I și-n CER dezordine simt și nu-mi place defel, o vreme credeam că se va orîndui o dată cum ar trebui, dar pricep că nu-i.
  Și mă derutează destule nepotriviri cu ceea ce consider drept și normal între noi și EL și natura înconjurătoare, un triumvirat firesc. Dar încă-n transformări adînci ce trebuiau de mai înainte terminate și nu-i încă acea vreme, de ce?! Nu știu și bîjbîi nefiresc de anapoda pe de-a-ntregul neputincios de numeroase nepotriviri ce le-am socotit și văd că nu-s corespunzătoare încă.
  Nu controlez eu, nici nu pot gîndi așa, dar am propus o oarecare ordine, sub imbold, în teorie și practică imediată mie și firescului simțit!!

3408. Fiind studiați de cum sîntem pe Pămînt

  Generoși să fim chiar de nu avem de unde, găsi-vom măcar binele și util să ne facem. Oricui ne caută încercarea de dat, că sîntem continuu probați, examinați în fel și chip. De nu mai știm ce e adevărat și ce-i închipuire, bine e să nu ne facem probleme niciodată. Dîndu-le probelor la fel crezare și răspuns cît mai bun și corect, căutîndu-ne izbăvirea mereu.
  Între oameni cum ne comportăm cumsecade și buni de pus la rană și-n fața LUI mereu aflați. De vrem ori nu, să nu ne codim mult, ci vigilenți ca să-I greșim cît mai puțin și chiar deloc. Că nu-i nici ușor dar nu-i nici un capăt de țară, potrivit fiecăruia, după cum apreciază CER-ul. Ni-i datul de trecut cît trăim și nu la întîmplare cum se cam crede, ci totu-i aprigă programare mereu.
  Fiind studiați din toate unghiurile și ipostazele, referate primim în CER date, de cum sîntem pe Pămînt.

2277.Și alte neplăceri te podidesc, de nu mai știi

  Încercarea e atunci cînd dai de greu de foarte greu, nu așa o piedică oarecare. Și doar atunci se vede de ai ori nu credință cu adevărat. Că de n-ai, o încurci, bolile și alte neplăceri te podidesc, de nu-ți mai afli locul. Și cauți disperat salvarea undeva, oriunde și nu găsești în nedreptatea asta dominantă. Atunci ai face orice să scapi, tu și ai tăi, dar nu-i cum vrei, că EL te-o așteptat poate o viață. Și nu ai mișcat un deget înspre EL și îndreptarea cerută între oameni.
  Poate crezînd în nedreptele religii, ce vă duc cu zăhărelul, nicăieri, profitoare. Și fără EL, Cel Adevărat, Dumnezeu Unicul din CER. Ci cu necurații lor morți închipuiți zei, și nu-s ci minciuni ordinare. Plătind și ei și voi gură-cască în viață și cu viața, de nu vă îndreptați cum ni se cere de SUS. Între oameni să fim omenoși și cu binele în față mereu, știindu-L măcar corect.
  Contrar nedrepților, ce nu-L știu corect, EL de-ți e apropiat, reușești și în viață. Multe rezolvări cotidiene și se creează o înțelegere, colaborare, nu cine știe ce deschisă. Că-n Lumea LUI îs altfel de prerogative și obiceiuri la care acces nu avem. Probleme de fregvențe, spiritualitate, gîndire, existență, timp și spațiu.

Încercarea

   Şi azi foarte mulţi, nu-L cred, au avut chiar credinţe oarecare şi din cauză că au fost pedepsiţi ei ori şi familia de sînge, nu mai cred deloc mai în nimic, din inerţie fiece o fi, păşesc prin viaţă cumva cred nevăzuţi ne ştiuţi.
   "Necredincioşii contemporani, cînd au cultură ştiinţifică, nu mai îndrăznesc să nege pur şi simplu pe Dumnezeu, ca aceia de altădată" : N.Steinhardt.
   Zic unii că nu-s atei ci agnostici= neagă cunoaşterea obiectivă a lumii, a esenţei fenomenelor, zicînd ca Arthur Koester : "Dumnezeu nu răspunde. Dumnezeu şi-a scos telefonul din priză".
   De aceea pedepsiţii de orice fel, greu se-ndreaptă spre EL, dar nu trebuie să dispere, lăsîndu-se păgubaşi pentru că se înfundă în prăpastia pedepsei : boli, nereuşite în diferite domenii, accidente,ei şi familia lor, etc.
   Să caute morţiş cu ură către destinul implacabil, să-ncerce ceva naiv cumva, să-şi pună în gînd o realizare uşoară dar care poate să nu reuşească, şi să-I ceară LUI ajutorul pentru reuşită, şi să mai încerce să nu se lase defel. Şi va vedea că încetul cu încetul va recăpăta încrederea în EL, că-l ajută cumva şi nu-l lasă la voia întînplării. Îi pasă de tine, oricît ai fi de pătimaş.
   Astfel va începe o conlucrare, la început anevoioasă cu EL, dar ulerior te vei îndrepta, şi nu vei mai suferi şi-n comuniune cu EL vei deveni alt om şi pentru ai tăi, şi-i vei putea ajuta într-un fel deosebit de benefic, neaşteptat de bine chiar.
   Toate acestea în timp, nu peste noapte se pot realiza, cu atenţie şi răbdare, perseverenţă, încăpăţinare bună, şi în secret numai tu cu EL să ştiţi în gînd, din aproape în aproape, politica paşilor mărunţi, fără frică, cu curaj, ce te costă încercarea, doar eşti capabil de o încercare şi cu EL, cîte ai mai făcut şi-n alte direcţii fără succes, hai încearcă, succes!
   EL te aşteaptă şi pe tine!