2276.Ori altele ce sperăm că le vom dobîndi cu bine

   Se zice că-n preajma bolnavilor grav, fără leac și a celor fără speranțe în credință. Că-i o speranță credința, ne încredem în Ceva Înălțător cu Adevărat, să ne salveze. Într-o viață mai acătării, ori alte ce sperăm că le vom dobîndi. Cine știe o continuare cu EL alăturea, cît vom fi și va dori
  Deci în preajma celor fără speranțe de mai bine și cei sortiții pieirii, nu ai argumente. Ești gol și totuși se poate, doar să dorești cu credință tare, EL te ajută. Întoarce necazul din drum și te salvează și de asemenea îți dă putere de credință. Cum? Simplu, rugîndu-L cu mare încredere nețărmurită și argumentată tăria ta cum se cuvine. Nu de florile mărului ci știind bine că altă cale nu-i ți-o dorești prin EL.
  Așa sigur se deschide încuiata cale și slobozenia binelui te cuprinde și vindecă, întărește și spulberă neîncrederea. Condiția e credința puternică, adevărată, fără teamă de greșală, direct la țel Dumnezeu Unicul.