2249.Conlucrarea înspre o desăvîrșire demnă

  Misterul vieții se destramă cînd începi și continui aflarea Sa corectă, îndreptat în lume. Afli ceea ce nedrepții nu pot, o legătură cu EL, apropiată, cît trebuie. Conlucrarea înspre o desăvîrșire cu adevărat demnă și de care avem nevoie noi. Și nu știm fiind înstrăinați de EL și firescul uman, dat încă din facere, dar pierdut.
  Degeaba se căznesc nedrepții LUI și ai noștri, în fel și forme, căutînd netrebnicia. Lor spirituală ce-L ignoră pe Singurul Dumnezeu și plătesc în rînd cu gură-cască ce-i urmează. Le mai rămîne să fie cuminți între oameni, ca s-o mai ducă oarecum. Nu prea mult, că mai bine continuă viața ateii, independenții ce-L caută, fără prea mult curaj.
  Și la unii și alții, viața-i de primejdie, încercați să se îndrepte înspre EL corect. De pot, de nu continuă atenționările diferite și chiar părăsirile și suferințele o vreme. După care de nu-i chip, în nici un fel dezmeticirea în fața SA, o încheie cu viața. Nemulțumiți de-o existență nedreptă LUI, dar nepricepută cît au trăit cam degeaba.