2192.Greu să facem numai ce ne-ar place, nu ?

  Ne dorim cam mereu ca viețile noastre, care-s plictisitoare, șterse, fade, fără farmecul aventurii de exemplu. Și al destinderilor de recreere, deci să nu obosim și consuma, ci relaxa. Ei atunci e de dorit o treabă în viața activă ce să-ți placă cu ardoare, așa să-ți cauți viața. E cam greu ca să facem numai ce ne-ar place, nu ?
   Și obișnuința e folositoare uneori, e rutina care-i de regulă ne dorită, ci mereu noul. Nu știu și eu caut așa ceva, încă nu am găsit. Totuși e o ocupație bună rea, asta e, mai rău-i statul degeaba, plictiseala-i mai atroce atunci. Cu răbdarea se trece marea.
   Constatăm, că lumea EL o umplut-o de proști, cu inteligenții mai cu frîna trasă. Și o întîlnești inteligența și-n locuri unde cultura nu-i și ea strălucește de te miri cum și de la cine nu te aștepți. E adevărat că nu-i de dorit să iasă în evidență ci ascunsă, ici și colo să puncteze. Doar cînd e neapărată nevoie de ea, altfel e la fel de supărătoare ca nebunia.