2182.Ce sfidează obișnuitul, ne mărginim

  EL E nemărginit în Tot ce-O creat aici pe Pămînt și oriunde în Univers. Nu mai noi oamenii de ne apucăm de ceva mai deosebit, ce sfidează obișnuitul. Trebuie să ne mărginim, ca să nu ne pierdem în amănunte și cîte demersuri. Ce de regulă limitați fiind, nu le ducem la bun sfîrșit, ca-n orice regulă sînt și excepții. Deci ne ținem de acel țel ce-l ducem la bun sfîrșit, ca să nu-l ratăm cu amănuntele firești.
   Cu EL E altceva, desăvîrșirea îi E scopul și așa și realizează Totul, numai noi încă. Nu-L știm defel, ci pe sărite, așa ni-i felul încă din vechime să-L ignorăm. Aproximînd mai ușor nedrepte LUI și nouă căi aiurite, ce nu-L cuprind. Și-I plătim cînd ne părăsește și ne năpădesc nevoile și moartea prematură.
   Noi putem fi nemărginiți și așa trebuie cînd admirăm opere, realizări ale oamenilor, naturii și-n general ale SALE. Deci ca privitori și consumatori de frumos, util și bine, bucurîndu-ne, avem acest privilegiu, nemărginirea în admirație.