2154,Greu, noi de pe Pămînt și EL din CER

  În fața SA să nu găsim motivații, amînări ci direct cît putem de grabnică înfățișare. Și de știm în timp menirea, s-o înfăptuim cum trebuie și de ținut legătura. Cum putem cum nu putem, că-i greu, noi de pe Pămînt și EL din CER. Dar de-i bunăvoință cît se poate de ambele părți, merge conlucrarea, nu că-i lină și deosebită. Nu, dar să credem în mai bine mereu. În paralel și-ntre oameni să fim cum trebuie.
  Și să părăsim odată pentru totdeauna nedreapta credință în iluzii ce nu-L cuprind. Pe de-a Întregul pe Însuși Dumnezeu, despărțindu-L pe Cel ce nu se Divide. E o Unitate în Toate cele, ce nu-L știm încă bine, dar măcar să nu-I mai greșim. Că-I sîntem datori vînduți, de cînd lumea, și-I întoarcem spatele, nedrepții de noi. Reveniți-vă!
  Ne tot atenționează cît e viața de lungă, și de nu putem, ni-o scurtează, doar ne revenim. Și de se poate, ne-o lungește și de sîntem și de treabă, cine știe aflăm o altă existență.