2231.Să ne îmbărbătăm singuri cu fruntea sus

  Să ne învățăm a fi mai stăpîniți, cînd avem de îndurat cîte nedreptăți la adresa noastră. Să nu ne înduioșăm asupra necazurilor ce le întîmpinăm din partea celorlalți. Ci să ne îmbărbătăm singuri și să răzbim cu frunte sus, cu nădejde în EL. Și în propriile forțe că-i posibil de vrem cu tărie. Și-i cel mai mare pericol de a ne lăsa învinși de disprețul și ura nedrepților.
   Nedreptele religii LUI și nouă îs simțite de oameni și-s discreditate că se-n cred în cîte bazaconii. Încet, încet omenirea se lasă păgubașă de asemenea minciuni, chiar de-s încă susținute. De suficienți gură-cască și-o armată de profitori. În zeul lor închipuit nedrept cu greu mai sînt creduli, văzînd că nu-i susține. Ci Adevăratul Dumnezeu îi pedepsește, părăsindu-i în nevoi și moarte chiar.
   Că nu-L știu bine și nici nu-L respectă și ascultă cînd le cere să-și îndrepte viața.
   Încă o carență ce trebuie îndreptată e legătura corectă între EL și noi permanentă. Ce trebuie menținută trează conștiința legăturii cu EL, corecte, fără a mai lăsa  loc greșelilor. Față de EL din partea noastră, tentați mereu la fărădelegi în fața LUI și a noastră însăși.