Într-adevăr, fiind cu EL, Adevăratul, nu minciuna, îți dispare frica, doar de EL oarecum. Pînă-I afli pretențiile, regulile bine, după care totuși atenție, curaj și fără frică. Ești cu Dumnezeu cel respecți corespunzător, aici e o contradicție, respectul implică și-o frică ponderată. Că de regulă noi oamenii nu-L știm și nici nu dorește să-L știm, aici e o dilemă?!
Deoarece momentan, parcă mai încolo în curînd îL vom respecta? Nici nu-L știm corect. Nici vorbă să-I luăm în considerare îndemnurile la moralizare și bine între oameni. Deci avînd așa tare în față, nu răzbatem în cunoașterea necesară, oriunde îi incompletă. Nici Universul mare, nici cel mic și altele trebuincioase ne sînt obturate de SUS.
Că unii și alții își dau seama de ceva, ceva dar nu prea bine, fiind străini de EL. Și EL e cheia și lăcata, Întregului ce-L diriguiește și pe noi într-o oarecare măsură. Dar nu știm, sîntem năuciți de nedreptatea ce I se face LUI și nouă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu