2358.Conlucrarea strînsă, cît poți să rezolvi de bine

  Principiile care ne depășesc, îs condiția reușitei să fii cum trebuie acolo sus-pus. Și frica de EL, conlucrarea strînsă cît se poate, te va menține să rezolvi din problemele ce trebuie. Stringent la o adică de pus la punct cu gîndire corectă trează, adevărată ne perturbată de nimicuri și fărădelegea. Ce nu se lasă cumințită pînă în ultimul moment, cînd și atunci caută deruta și răul.
  Interesul să coincidă cu cel general și cu EL, asta-i condiția supremă, de se poate, e idealul. Voința de prefaceri bune adevărate, demne, curate, desăvîrșindu-ne în bine și util. Și care fără durere nu-s realizate deplin, că așa-i lumea încă nedreaptă și cu probleme. Bucurîndu-te de micile și marele victorii ce vin, de pui osul la treburile necesare stringent.
  Opunîndu-ne cu tărie continuu nedreptății și urîtului din lume, ce vine și acolo unde nu gîndești. Cu cîte tertipuri și șmecherii josnice uneori, doar o fisura construcția în devenire dreaptă. Capabilă să refacă ceea ce s-o irosit prin neputință și neseriozitate.