3841...Din considerente simple, elementare

  Viața cu ale ei trăinicii cît ne vine la socoteală fiecăruia munca, apropiații. Familia, învățătura, sinceritatea doar în fața SA, altfel e nerozie,ascultarea doar de EL. Și asta de-i altfel e o pierdere de vreme, ce poate justificată-i în fața părinților. Educatorilor cînd e vremea, ulterior doar de EL să știm a nu ne irosi degeaba.
  Că-ncercările moarte n-au, dar pot cauza sfîrșitul și necazurile unei vieți nefirești. De minte nu avem și ne aliniem neputințelor de tot felul de prin lume și neajunsurile. Ne ajung oricît am fi de apți în toate cele, mai puțin în fața SA și-i suficient. S-o încurcăm electric noi și ai noștri ajungînd neajutorați, nefericiți și chiar pierzînd partida ființării.
  Din considerente simple, elementare dar azi în lume ne luate-n calcul bine, EL și noi.

2646.Răzbim în așa lume în care ne regăsim greu

  Sinceritatea ni-i necesară în fața LUI, cînd discutăm cu EL, ne confesăm și ținem legătura. Și în înfăptuiri, în realizări în care pune trudă, interes atîta cît trebuie în limitele bunului-simț și a binelui între oameni. De curaj, convingeri și demnitate e nevoie să răzbim în așa lume în care ne regăsim cu greu, ori deloc. EL ne lasă o vreme să navigăm în viață cum dorim, dar ulterior ne atrage atenția că-i timpul SĂU.
  Și al regăsirii pierdutelor abilități de a fi om adevărat, cumsecade între oameni buni. Sînt oameni care în mod sigur îs sinceri convinși de nedreptate s-o urmeze. Și suferă cu adevărat degeaba, ignoranți sinceri ai LUI, lipsa educației adevărate costă. Și costă mult de tot, viața irosită în minciuni și-n final nemulțumirea rateului timpuriu.
  Că și realizările-s trecătoare ca noi, se uzează se învechesc, nu mai pot face față cerințelor. Suferă transformări ce nu le avantajează cu timpul și pier în ruină, uitate în plină vegetație stăpînire a Pămîntului.

1687.Durabilă de ne explicat, ce îndulcește vieți

    Misterul prieteniei îl poate simți fiecare de-i interesat. Îi dat în lume să ne întărească înspre bine, util și frumos, premărgător îndreptării cerute. Sinceritatea acelor legături dezinteresate și totuși așa de intim copleșitoare uneori. Inexplicabile între nedrepți, cu a lor răutate și lipsă de încredere contagioasă.
    Întrajutorarea dusă uneori la extrem între inși necunoscuți uneori, doar legați se pare din întîmplare. Dar nimic nu-i întîmplător ci strict programat și îndelung studiat în CER și aplicat pe Pămînt. Interese comune, preocupări diverse ce-i leagă pe viață chiar uneori. Rezistîmd timpului ce nu le erodează ca pe altele, poate mai atent instituite.
   Și dragostea e cam tot pe acolo, doar cine știe și alte subtilități simetrice ființelor. Cu aceleași lungimi de undă în comuniune aproape perfectă. Posibil de ne prevăzut și de ne împiedicat prin constrîngeri, ce-o înverșunează în timp. La fel de durabilă și de ne explicat, ce îndulcește vieți.
   Inteligența e limitată între inșii Pămîntului și fără carte unii te uimesc de sclipirea minții. Mulți din contra coboară în teluricul omenirii, prin prostie care pare fără fund.
   În privința sec.XXI de-i religios ori ba, de va dispărea ori nu omenirea doar EL știe.
    Nouă românilor nu ne slăbește spiritul critic și-n cele mai neprielnice timpuri. Ne dovedim răbdători și inventivi la necaz, haz de necaz și ne ridicăm cînd părem răpuși. Și să fim judecați după înălțările ce ne reprezintă cu adevărat nu după căderile inerente oricui.
    Ni se cere să ne purtăm cum e normal în fața SA cît trăim, pentru a spera la CER. Și să ne ferim a-I încălca poruncile date în timp. Și cu curaj să-L știm și mulțumi. Neînfricați astfel cu EL și nepăsători la nedreptatea lumii înrăite și fără EL. Pînă va hotărî EL ceva.
 

1505.De nu-I ţii hangul se îndepărtează

    Învăţămintile fiecăruia, obişnuinţele îs cele care primează înaintea regulilor legiferate-n societate, de nu-i îndreptată-i degeaba. Forţa coercitivă mai poate face ordine în timp şi ferm şi clar aplicată-n folosul tuturor. Instinctele chiar sincere trebuie combătute de alte reguli mai bune, ca să ne îndreptăm. De ştii, mai bine ascultă de Dumnezeu decît de firea ta nedreaptă. Datoria înaintea celorlante porniri cum or fi, de vrem să ne schimbăm în bine şi util. Sinceritatea-i bună doar în relaţiile cu EL, altfel e degeaba, acolo primează sinele bun şi corect, luptătorul din tine. De asta EL şi vrea în frunte naţilor detoinici cu credinţă în EL şi îndreptaţi în bine şi util.
    Să ne obişnuim să-L ştim şi să progresăm cu EL alăturea în viaţă, în orice domeniu să-I găsim şi LUI locul să ne însoţească. Sinceri de vom fi cît vom conlucra cu EL, vom simţi ajutorul SĂU, şi frică de necazuri nu vom şti. Să ne obişnuim să ne raportăm LUI, mereu, ca şi cînd ar fi, şi este dar nu-L vedem, că-I cu noi de vrem şi putem fi cum trebuie. Pentru că-i un bai mare de te poţi obişnui cu EL, un suprafiresc ţie, simţită mai altfel, grijulie mereu. De nu-I ţii hangul se îndepărtează de tine.
    În acestă relaţie străveche în schimbare mereu, dar noi nepricepuţii, n-o percepem aşa, cantonaţi în vechimea aceea LUI şi nouă. Am evoluat fiecare în dreptul nostru şi EL, noi tot alţii, EL tot acelaşi. Din legile date atunci nouă în folosinţă, ni le-am adaptat cerinţelor noi, mai doreşte să ne îndreptăm, morali să fim şi doar înspre bine. Urmînd deocamdată religiile acestea. Cît despre EL în timp ne vom edifica concret şi bine.
    Să nu mai imităm credinţele, ci să ne adaptăm din mers noilor LUI cerinţe specilice fiecăruia în aflare discretă. EL ne ţine din scurt şi-n timp ne vom edifica cum e nevoi de SUS. Nici noi cu mîna-n sîn, ci aliniindu-ne cum putem şi cu ce avem înspre construcţia firii fiecăruia, să nu ne pierdem ci să convieţuim. Pentru că EL doreşte, nu are rost să I ne împotrivim făţiş, ci-n timp să ne punem şi nota noastră de culoare. Să fim în rînd cu EL şi noi cum putem în schimbarea dorită.
    EL e viu şi a celor vii, doar de noi ţinînd, de vrem ori nu, în subordinea SA continuu cît vom exista.

Curiozitatea

   Rene Guenon : "oamenii ajunşi la stadii înaintate ale spiritualităţii şi iniţiaţi nu ne sînt cunoscuţi, ca şi cum n-ar fi, pentru că sînt cu desăvîrşire detaşaţi de lume, de problemele ei şi de noi".Eu nu ştiu ce mai sînt, caut să-L urmez, şi să vă comunic vouă, la cîţi vreţi să ştiţi spiritualitatea LUI, ce vrea acuma EL să se ştie despre EL, şi mai e ceva nu mă detaşez de problematica voastră încă, îs la curent cu tot şi toate de pe mass media corectă, cît îmi cam permite EL.
   Am fost avertizat demult, la începuturile comuniunii mele cu EL, că am să cam dărîm din curiozitatea mea cred firească, umană multe din milenarele ornamente Biblice, şi m-am cam astîmpărat pe cît mai pot, e şi EL mai permanent lîngă mine şi nu pot face ce nu-I permis, şi nici nu vreau, asta e.
   Vreau să devin cînd şi cum doreşte EL, cred o punte între EL şi voi, deocamdată e cam de unic sens, dinspre EL spre voi, voi aţi amuţit cei ce aflaţi cîte ceva din ce mai postez eu cam zilnic cred că vă lipseşte curajul de a-L întreba pe EL cîte ceva, luaţi legătura singuri fără mine, voi în intimitatea voastră în gînd cu EL, oricînd vă aşteaptă, e aşa de perfecţionat în comunicare, nu vă trebuie fax, telefon ori alceva lumesc, ci prin gînd oricînd vă aşteaptă EL, Creatorul vostru.
   Nu e mare scofală să luaţi legătura cu EL, Creatorul, Unicul Dumnezeu cunoscut pe pămînt, aL celor vii dintotdeauna pentru totdeuna, în gînd în intimitatea voastră, orice şi oricine poate întreba, cere, dar nu ouă pătrate, ci normalităţi, fireşti, cu bun simţ, şi nu există să nu vă răspundă ori să nu vă îndeplinească cererea.
   De-i fermă, corectă, adevărată, dreaptă(aici e o problemă cred, de sînteţi pedepsiţi ca urmaşi a unor înaintaşi nedrepţi, ori şi voi va-ţi făcut de cap cumva greşindu-I, se poate să nu vi se îndeplinească cererea, dar insistaţi, şi căutaţi să vă îndreptaţi, moralizaţi-vă în gîndire, vorbe şi fapte, căutînd să-L respectaţi şiindu-L).
   EL e oriunde sîntem şi noi, e lîngă noi permanent, are senzori foarte intimi în noi, ne sesizează anticipat orice avem de gînd în gînd, vorbe şi fapte, şi ne dă răspunsul de-L merităm instantaneu, chiar uneori înainte de a termina întrebarea ori cererea, în faţa LUI, şi lumea vă va  aprecia, de-L urmaţi corect sînteţi ca nou născut idiferent de vîrstă : fără pedepse, boli, metehne, şi nu numai voi ci şi familia voastră, de ţineţi la ea.

Sinceritatea

    Sinceritatea e bună, şi corectă, binefăcătoare, adevărată, dreaptă numai la cei ce-s morali, înfrînaţi, educaţi adevărat nu de mîntuială, care-s nişte animale în porniri sincere dăunătoare societăţii şi lor însusi, "în morală se cade să nu predomine sinceritatea, ci respectul pentru regula morală"(Nicolae Steinhardt).
    Şi credinţa în general bine înţeleasă însuşită corect, dă dreptul omului să fie sincer în acţiuni, vorbe şi gînduri ce nu-s în pericol de a destabiliza  buna-cuviinţă, întrajutorarea, convieţuirea paşnică în libertate şi democraţie adevărată.

Inspiraţia

   Trebuie să fii tu însuşi indiferent de încercările de influenţare ale altora în ceea ce înfăptuieşti, să nu-ţi pese de nimeni decît de ce doreşti tu intim să relizezi, de pornirile tale, pentru că orice influienţă din afară te va perturba şi vei realiza ceva ce nu-i din tine, ceva străin, ce nu-l vei putea înţelege şi prezenta, e o făcătură, un kitsch.
   Să-ţi placă cum faci ceva, şi ce-ţi iese din preocupările tale lucrative, să nu te laşi influienţat de nimeni, orice influienţă e o ideie falsă în ceva ce nu-i din tine, trebuie să fii curat, adevărat, întocmai cum îţi place să fii, chiar naiv dar eşti tu firesc, pur, drept cît poţi fi,"voinţa de a place cu orice preţ altora, secretul final al kitschului...,trăsătura care mereu va deosebi pe un creator autentic de un surogat"(N.Steinhardt).
   Indiferent de oprelişti şi infuienţe să fii neclintit, hotărît, fidel spiritului tău adevărat, înălţătoarei tale firi spirituale ori în ce domeniu al cunoaşterii ai fi, nu te da bătut, luptă, curajos şi neclintit pentru a realiza ceva deosebit, chiar neînţeles la un moment dat, dar valuarea aşteptă, şi e năvalnică la timpul ei, programat de Programator.
    Inspiraţia, pornirile intime dă-le frîu liber realizărilor tale fluturînd stindardul spiritului tău în ele, să nu te laşi furat de alte amăgiri străine eului tău. pe care trebuie să ţi-l cunoşti foarte bine, să-l cauţi, să-l identifici, să nu-l copiezi de la alţii niciodată, fiece o fi, nu te lăsa înşelat de cursul lumii ăşteia nedrepte, rele şi urîte.
   Nu poţi lupta să fii tu însuţi, nu te regăseşti încă, roagăte LUI, şi te va îndruma, ai răbdare şi încredere numai în EL, şi vei reuşi întocmai ca mariile genii ale umanităţii pure, curate, ferme,adînci, cumsecade, înălţător, adevărat. Să fii singurul îndrumător şi beneficiar al operei tale deosebite, nu te lăsa sedus de vorbe uşoare şi mîndre aiureli.
   Să lupţi pentru proiectul tău indiferent de mijloacele folosite, pentru că vor fi omologate cînd, opera va fi în sfîrşit aflată la justa ei valuare în triunful nesperat încă destul. Ce faci din plăcere sinceră, va dăinui, uimind şi pe alţii, încitîndu-i cu admiraţie sinceră, "cel care dăruieşte altora ceea ce a făcut pentru plăcerea sa"(N.Steinhardt).

Uneori

   Da, se-ntîmplă uneori să dorim o descătuşare, o pauză în constrînsa noastră viaţă, elanul, pornirea din inimă, sinceră, curată, adevărată, netrunchiată de raţiune, dragostea de natură, sălbăticia ei curată, e ceva să te avînţi în necunoscut cu ochii larg deschişi, nelimitat, să te pierzi fără gînd, fără oprire, pînă te epuizezi fizic.
   Nu durează mult, evident capeţi febră musculară, dar ai făcut ceva să te descarci cumva, pentru a te reîncărca energetic ulterior, de te mai ţin puterile reiei hoinăreala, pînă la capătul dorinţelor neinplinite de mult visate.
   Dar există un dar, un licăr de reţinere, nu poţi la nesfîrşit să te comporţi ca un sălbatic, animalic, ai oarece reţineri, eşti oarecum educat şi-n destinderea ta sentimentală, iraţională, să nu ştii de nimic nimic decît de plăcerea ta lăuntrică, satisfacţia deplină, e totuşi cam prea exagerat spus, nu e chiar aşa, eşti cu capul pe umeri totuşi..
   N.Steinhardt : "Prin faptul că un sentiment e sincer nu înseamnă că merită aprobare. Ba chiar rostul moralei e să combată instinctele naturale şi sincere, să le înlocuiască cu altele mai bune".
   Da orice ai face tot te vei reţine cumva, nu te faci chiar de rîs, chiar de ai vrea nu poţi din obişnuinţă bună, un elan mai prudent, suficient pentru descărcatea dorită.
   Punem acţiunea înaintea gîndirii, o fi ceva de scurtă durată, un vis zburdalnic, de recreiere, şi cu picioreale pe pămînt totuşi.
   Am descris o posibilă derivă de la normalul, firescul zilnic,frecuşul obişnuit, ce e normal pentru reîncărcarea în vederea unei noi porniri în aceeaşi veche direcţie , dat cînd schimbăm direcţia cu 180 de gr. mai ales în spiritualitate ?
   Pornirea e grea, în complet necunoscut, antimaterie spirituală şi comportamentală pentru un obişnuit firesc, un oarecare, fără alte pregătiri, e un duş rece, trezirea, căutarea, regăsirea în alte coordonate complet noi, alte zări.
   Morala e cea ştiută de cînd lumea în permanentă îmbunătăţire, doar mai atent urmărită oarecum de EL, diferă total spiritualitatea ce e a LUI, diferă faţă de ce ştim de la celelalte credinţe, mai ales că EL se amestecă direct să mă îndrumeze uneori, de nu înţeleg unele direcţii bine, EL fiind izvorul tuturor credinţelor lumii, dar s-a cam pierdut informaţia LUI pe drumul istoriei milenare, şi azi nu-L prea ştim defel, excepţiile sînt aI LUI şi confirmă regula necunoaşterii SALE.
   Cam totul am notat, şi caut să-mi însuşesc cît mai multe, urmez ca o formă de educaţie în spiritualitatea LUI, mai am de învăţat, pentru că în BI sînt multe ce nu-L privesc, recent am aflat de pe net că un savant evreu, a infirmat multe texte din Tora, Vechiul Testament şi Islam . Eu am să caut să mă abţin deocamdată , chiar de mai aflu cîte ceva, pro ori contra.