Suferim din necunoaşterea TA şi vrem să ne-mpăcăm Doamne !

   Se poate din viaţă să învăţăm multe, să ne considerăm atotşiutorii uneori, dar suferinţa nu o putem şti niciodată, ea e totdeauna nouă.
   Considerăm că nu mai putem fi luaţi prin surprindere de nimic, că le ştim pe toate, că nu ne mai surprinde nimic, dar suferinţa e veşnic surprinzătoare, oricînd proaspătă, nestatornică la infinit.
   De asta e , şi EL ştie cu asta ne are la mînă permanent, nu-i putem face faţă prin firea noastră firavă în faţa suferinţei, şi oricine are punctul slab al suferinţei, chiar şi cei mai neînfricaţi.
   Uităm  că-I datorăm credinţă, întîi ca să nu suferim pedepsindu-ne, şi loviţi fiind de EL, ne urăm neîncetat : sănătate, nu credinţă, şi ne costă sănătatea, această nepăsare faţă de EL, necunoaşere absoluţă a LUI.
   Interesant, evreii, de altfel isteţi, dar nu numai ei ci toţi la hurtă, au dezvoltat un întreg arsenal medicamentos, un uriaş evantai de tratamente şi sofisticate amenajări care toate să combată suferinţa, de mii de ani, şi toţi greşesc.
   Aşa de neştiutori, în loc să-L ştie, creadă, respecte, şi tot cortegiu datoriilor către EL, mai bine nedrepţi în faţa LUI, şi suferinzi în continuă luptă cu pedepsele SALE.
   Dacă ar fi numai asta boala lumii ar fi uşoară, dar pustiitoarele războaie, dezastrele naturale, calamităţile toate şi cîte şi mai cîte pedepse îndurate de omenirea LUI, pentru că nu-L ştiu bine, ci deloc, constat acum.
   Nu e normal şi e timpul să vă treziţi, "adormiţilor" din toată lumea şi urmaţi-L necondiţionat pentru a scăpa de a mai fi pedepsiţi să suferiţi.
   E greu e uşor, nu aveţi încotro, asta-i calea de urmat spre EL, să-L respectaţi cum vrea EL, nu ştiu cum e de făcut acest atît de necesar pas spre EL, şi cred şi EL cumva spre voi lume.
   Trebuie Doamne, găsită o soluţie de împăcare o dată pentru totdeauna , a lumii oamenilor cu lumea TA .Te rog Doamne fă ceva ca-n cazul meu, poate mai altfel cumva, sigur TU ştii cum şi cînd .
    Cred Doamne că decît să ne pedepseşti acum cum se aude, mai bine arată-ne faţa TA bună, şi astfel să  cunoaştem şi noi lumea TA, poate fi ceva nemaipomenit, dar cred foarte necesar cît de curînd Doamne, cînd doreşti TU.
     Am să rog cîţi mai mulţi oameni să semneze aici în josul acestei postări pentru împăcarea cu TINE, şi recunoaşterea TA. Vă rog : oriunde pe net. cu gîndul la TINE !

Crezul meu, cu EL în gînd

   "Pentru a ieşi dintr-un univers concentraţional- şi nu e neapărat nevoia să fie un lagăr, o temniţă ori o altă formă de încarcerare; teoria se aplică oricărui tip de produs al totalitarismului- există soluţia (mistică) a credinţei... consecinţa harului prin esenţă selectiv"(Nicolae Niculaescu). Da, cămaşa ce îmbraci e alceva, nu-i călduroasă , e aspră şi dreaptă forţă Divină, aproape trebuie să fii imun la tot ce te înconjoară, eşti pe pămînt între oameni dar nu eşti .
   Întradevăr cînd ai credinţă nu-ţi pasă cam de ce ţi se-ntîmplă, eşti superior evenimentelor pămîntene (uneori mai şi greşeşti şi plăteşti imediat peşin, la greu) .
   Cît de cît depinde cît har ai, care şi acesta depinde de tine dar şi de înaintaşii  tăi ce zestre de credinţă ţi-au lăsat, pentru că hrul e prin excelenţă selectiv.
   Zestrea de credinţă se poate să nu o percepi tu, ci este la EL evidenţiată, şi de mişti bine, adică în sensul interesului LUI, în frontul lumescului nostru dezordonat şi nedrept .
   EL te atenţionează trezindu-te bine, ca pe mine (mai am de învăţat), şi caută de-I ceri (şi de nu uneori) să te-ndrumeze spre EL.
   E cale lungă să ajungă şi poate şi rămîne de nu eşti capabil de schimbarea cerută de EL .
   Eu nu vreau să mă las învins, de propriile inerţii neîndreptate încă, greutăţile vieţii, încercările şi pedepsele ce mi le dă EL .
   În lupta cu inerţia nedreptăţii atotputernică se poate să gîndeşti. mai bine mor decît să-nvingă iar minciuna, şi-n acel caz se poate să te gîndeşti : "păcat de tinereţele ori vai de bătrîneţele mele, de nevasta mea, de copiii mei, de talentul ori de bunurile ori puterea mea, de vinurile pe care n-am să le mai beau, de cărţile pe care n-am să le mai citesc, de plimbările pe care n-am să le mai fac, de muzica pe care n-am să o mai ascult etc."(NN)
   Nu voi ajunge niciodată pînă acolo să gîndesc aşa, sînt sigur pentru că EL e cu mine şi nu mă va lăsa, dar să ştiţi ce hotărît sînt, sub inpulsul SĂU.
   Gîndind aşa tranşant de regulă : nu mai poţi "fi ameninţat, şantajat, amăgit, îmbrobodit"( ). Pot fi ca şi copilul din povestea regelui gol de Andersen, habar nu am de zgardă, nebun întru libertate. În credinţa în EL şi numai în EL , aparţin unei lumi a LUI, nimeni n-o ştie, o improvizeată, aproximează (pentru omul simplu cu bune rezultate) .
   EL s-a ascuns lumii "nădăjduies că-s greu de-nţeles" (Thomas Mann) , şi chiar a reuşit să fie neînţeles de noi nedrepţii cu care nu vrea să se-ncurce .
   Mai există o obţiune pentru mine, tare ademenitoare azi în "prezenţa tiraniei, asupririi, mizeriei, nenorocirilor, urgiilor, năpastelor, primejdiilor nu numai că nu te dai bătut, ci dinpotrivă, scoţi din ele poftă nebună de a trăi şi de a lupta"(NN). Parcă reînvii , întinereşti la gîndul că vei putea lupta pentru adevărul LUI, neştiut în lume.
   "Cu cît îţi merge mai rău, cu cît sînt greutăţile mai imense, cu cît eşti mai lovit, mai împresurat ori mai supus atacurilor, cu cît nu mai întrevezi vreo nădejde probabilă şi raţională, cu cît cenuşiul, întunericul şi vîscosul se intensifică se puhăveşte şi se încolăceşte mai inexplicabil, cu cît pericolul se sfruntează mai direct, cu atît eşti mai dornic, de luptă,şi cunoşti un simţămînt (crescînd) de inexplicabilă şi covîrşitoare euforie. Eşti asaltat din toate părţile, cu forţe infinit mai tari [cred ei] ca ale tale[ei nu ştiu de EL] . Te furnică fericirea de a lovi şi tu [să afle aşa şi ei de EL, că e lîngă mine şi mă susţine nemijlocit]. Nu numai că nu deznădăjduieşti, nu te declari învins şi răpus [cu EL alături nici nu se poate aftfel], dar şi guşti din plin bucuria rezistenţei, a împotrivirii şi încerci o senzaţie de năvalnică, dementă [cred unii] voioşie. Soluţia aceasta, fireşte, presupune o tărie de caracter excepţională,....o formidabilă îndîrjire morală a trupului, o voinţă de oţel înobilată şi de o sănătate spirituală [ cu EL nici nu-i altfel cu putinţă] adamantică"(NN).
   Mai e ceva deosebit de spus aici " să le spun tot ce cred eu despre ei,şi să intru în ei ca un tanc...nerăbdarea de a le striga adevărul dela obraz (NN). Adevărul LUI, nebăgat în seamă de lume de mii de ani cum vrea EL, neştiut, nerespectat, fără frică de EL, necrezîndul defel aşa PUR cum vrea EL, pentru că-I gelos, pentru că-I Creatorul Universului, Domnul oştirilor CERULUI .

Credinţa în public

   Există numeroase forme de practicare a diferitelor credinţe, trecînd peste nefiresc, şi nu sînt pedepsiţi prin boli, pentru că au ceva ce acei ce-s cu igiena la-ndemînă nu au, şi se-ntîmplă să se-nbolnăvesc  cu toată precauţia .
    EL doreşte dăruire totală, să te laşi în seama LUI, aşa empiric cum crezi, şi-ţi va merge numai credinţă neprecaută să ai. E o altă lume lîngă noi şi e bîlci pentru unii, şi salvare pentru unii practicanţi.
    Nu-s de acord cu practicarea în public a credinţei, dar asta e la noi încă.

Se-ncearcă încă minţirea lumii

    Unii răuintenţionaţi caută să mintă despre mesia încă din Geneză în Vechuil Testament :  Genesa 4-3-22 : "...Să-l înpiedicăm dar acum ca nu cumva să-şi întindă mîna,să ia din pomul vieţii, să mănînce din el şi să trăiască în veci" (23) : Deaceea Domnul Dumnezeu l-a izgonit din grădina Edenului, ca să lucreze pămîntul, din care fusese făcut.
     Nu se rînduieşte alceva, de nici un mesia, ci simplu şi la obiect. Da sînt închipuiri, vise, dorinţe de neîndreptaţi, tot ce se poate, dar nu în izgonirea din rai.Iubirea, unde-i? că nu o văd nicăieri, ci ură şi iar ură întradevăr umană, dar mai aproape de animalitatea omului, decît de morală, şi foarte departe de credinţa mult invocată,doar în lozinci bune pentru prostimea încultă.
      Aşa că mai încet cu propaganda de prostit lumea, fiţi realisti, nu lozincari de şanţ, de care lumea s-a săturat pînă peste cap, unde trăieşti? Treziţi-vă !

Viitorul cu EL şi Lumea LUI şi a noastră

    Dacă un fals admis şi tolerat cred şi încurajat de EL( am explicat de ce), a strîns atîta interes în jurul NT, mai mult şi impus la începutul creştinismului.
     Oare ce se va întîmpla cînd omenirea va afla în sfîrşit ADEVĂRUL despre ADEVĂRATUL DUMNEZEU CREATORUL UNICUL Universul.
     Cred că va fi o nebunie totală, o beţie de încredinţare fulger, şi totul pentru că EL doreşte o trezire în bine a omenirii întregi.
      Va aduna masele, mulţimile pentru ale încredinţa în EL aici pe pămînt, din timp se va afla prin NET peste tot globul indiferent de meridian ori paralelă.
      Toţi vă veţi da seama de greşeala făcută mii de ani, de a nu-L respecta ci denatura şi renega mai permanent.
      Vă va ierta încorpore, şi vă va primi cu mare bucurie aI LUI, fiind FERICIT şi pentru voi.
      Se va isca mare sărbătoare în CER şi pe pămînt, va fi fericire unanimă, după care cred că încet încet se va instala o nouă ordine mondială ce-L va şti, respecta şi de frică, cumva apariţia SA va fi şi înfricoşătoare minunată , măreaţă, dar de atunci omenirea îL va crede fără echivoc.
      Noua ordine nu va mai funcţiona pe bojbăială, ci va fi cu reguli precise, ce EL le va împămîntăni pe veci, şi continuu, pentru a nu ne mai scăpa din MÎNĂ, ca de cînd ne ştim fără STĂPÎN.
      Nu va fi teruare ci ordine bună, cu bun simţ, onorabilă, desăvîrşită, adevărată, respectată în veci.
      Vor dispărea pedepsele, toţi vor înţelege de bună voie, va fi o armonie universală, tolerantă, îngăduitoare.
      Pămîntul va înflori peste tot, viaţa bună va triunfa, descoperirile ştiinţifice vor duce omenirea grabnic în spaţiul cosmic alături de LUMEA LUI, unde ne e locul.
      Raiul se va instala pe terra permanent, aşa văd eu Doamne toate, şi cred în realizarea aceasta multifuncţională, cu sprijinul TĂU, în comuniune permanentă cu tine TATĂ CERESC.
      Doamne ajută!

Vremea, eu şi voi

   Sînt chezaş şi pentru voi oarecum, mai ales pe teritoriu ţării, aproximativ, în vreme. Doresc,  în zona unde locuiesc mai ales, pentru că vă ştiu adversitatea, şi EL, vă sancţionează, vreme conform calendarului, oarecum mai "îndulcită". Fără sincope, ci o trecere cît se poate de normală între anotimpuri, respectînd media multianuală.
  Asta e, locuiţi în zona asta şi aproape de mine oarecum, cu toate că nu-L ştiţi, nu-L repectaţi, nu-I ştiţi de frică, nu-L credeţi.
  Ar fi, cît de cît bine, măcar să nu faceţi rău; dar de unde, cine vă poate îndrepta, în frunte cu religioşii la hurtă, răutăţi cît încape, de dă şi pe-alături. De dă în foc răutatea din lume. 
  Va-ţi legat ochii, şi nu-L mai simţiţi, decît rar ici şi colo, păsări rare, mai zburdă în sfera LUI, ca Ghiţă, dintre voi, majoritatea ignoranţi, intoleranţi, luaţi de valul vieţii. parcă nu aţi avea propria gîndire, vă lăsaţi înstrîmbaţi de netrebnici, nechemaţi, vai de lumea lor. 
   Îi puteţi testa foarte uşor, atenţie! : de cei ce suferă, ei ori familia lor indiferent cum, să nu vă apropiaţi , să nu-i urmaţi, aceea îs pedepsiţi de EL, prin boli, necazuri diferite, greutăţi pentru neîndreptaţi, chiar de urlă la voi, şi vă blesteamă, EL vă va apăra.
   În primă instanţă, mai bine nu vă inplicaţi, decît să greşiţi, aşteptaţi, veţi vedea, veţi şti cumva, de nu aveţi repere, singuri cu EL, să vă îndrume veţi afla, cu răbdate,şi multă căutare.

Dregoste-iubire NU, dece ură, răutate, egoism? ÎI sîntem datori LUI ! Atunci?

   Cînd eşti îndrăgostit, pluteşti, eşti aiurit, plecat cu sorcova, nu-ţi pasă de nimeni decit de iubirea , ce nu are nici un cusur, pentru tine, e minunea întruchipată, eşti în stare să urneşti munţii pentru.... E firesc, dar, e o cerinţă abuzivă, şi irealizabilă, să ceri iubire, dragoste pentru Dumnezeu oricare ar fi, pentru că văd căi năvală cu cei falşi  în faţă, ce-L adevărat e lăsat mai deoparte, obraznicul mănîncă praznicul.
   EL, după ce mi-a dat credinţa şi a confirmat-o, mi-a lăsat timp  să vegetez, nu m-a silit, decît atunci cînd, depăşeam baremul acordat, a fost greu începutul, şi atunci, simţind o dată că EL, mi-a  fost alături mai deosebit într-o întîmplare, am avut un moment de recunoştinţă maximă, poate şi alceva, simţind răspunsul SĂU atunci ca o mare bucurie în sinea mea.
   Atît, numai odată, am fost capabil, poate de un sentiment de recunoştinţă amestecat poate cu dragoste, faţă de EL, şi EL, ma învăluit, preţ de o clipă cu o mare bucurie.
   Văzînd în cotidiana viaţă atîta ură, răutate, dispreţ, egoism, animalitate dezlănţuită, concomitent se bate monedă pe dragoste,iubire, cred, de ai da la gioale, pe la spate, nu înţeleg, lipsa de adevăr, incapacitatea de a înţelege că la fel ca mine toţi nu sîntem capabili, de aceste sentimente înălţătoare prin credinţă, dece se minte cu neruşinare ştiind că nu se poate.
   O campanie falsă, ce ne minte, dela A la Z, e credinţa în lume acum, inclusiv aI LUI, nu fac notă discordantă şi ar trebui, pentru că-L ştui, dar nu-L respectă nici de frică, dar încă să-L creadă, vrea prea mult, nu?
   Eu, caut să-L ştiu, respect, de frică-I ştiu, şi să-L cred, îs corigent la iubire, dragoste faţă de EL , consider în cazul meu mă suportă aşa.
   Deci mai întîi, să înlăturăm minciuna din credinţă, cu desăvîrşire, ştiu e greu, de peste o mie de ani am vieţuit cu ea, e un mod de viaţă, dar ce-I prezentăm LUI, cînd va veni? Nişte netrebnici, nişte neîndreptaţi posibili, încăpăţinaţi. Pentru că eu, îmi rînduiesc îndemnurile nu cred degeaba, EL le vede, şi vă vede şi pe voi cum reacţionaţi, mai bine zis, cum nu recţionaţi.
   Îi daţi înainte cu iubire,şi dragostea, ce nu-i în voi, macar, aflaţi-L, respectaţi-L, înfricaţi-vă de EL, şi tot ar fi ceva de nu-L credeţi cum ar trebui.
   Eu am o justificare, faţă de EL, că-s aşa limitat, EL ma altoit toată viaţa mai puţin de cînd îL cred, şi ştiu; dar voi ce aşteptaţi, să vă altoiască ca pe mine, posibil, aşteptaţi, şi veţi suferi, treaba voastră, nu vă oblig.

Cam ce va urma

   În Vechiul Testament, spre final, EL, prin pooroci Ţefania (Sofonie), şi Maleahi, anunţă  Judecata finală, la care va supune întreaga lume la o înfricoşătoate îndreptare, şi pe aI LUI, zice că va veni  înintea LUI proorocul Ilie pentru aranjarea binelui pe pămînt, ca nu cumva, să fie un blestem pentru toţi, venirea SA .
   La apocalipsa după Ioan, isus va judeca aprig lumea, şi va hotărî ce urmază pentru toţi, complementar Satana va fi pe pămînt pentru răul final .
   Ei, nu-i aşa, nici o variantă nu-I în calculele LUI, pentru ce urmează în lume. EL, vrea o trezire în bine a lumii, adică va face posibilă să fie ştiut, cît e nevoie după EL, să-I aflăm Istoria SA cea adevărată, nu cea trucată de oameni, în decursul existenţei noastre pe pămînt, şi a LUI, cum a fost ascunsă cunaşterii noastre .
   EL, doreşte o comuniune cu omenirea, în continuare, pe principiile LUI, ce le vom şti .
   În principal, cam astea sînt, deci nici vorbă de isus, ci numai de EL, Ceatorul, şi Responsabilul de pămînt, natură, şi omenirea toată, mai sînt unele ce le voi afla cum trebuie, le primesc încă . Să se ştie bine, EL are nevoie de noi toţi, dar nu oricum, şi noi avem nevoie de EL, pentru a continua pe pămînt să evoluăm .
    Zilele astea se zvoneşte de un cutremur, nu va fi catrastrofal, ci numai un exerciţiu aproximativ, pe unde a mai fost .

Apropiaţivă de EL, cu curaj atent !

  Vreau să vă dau un sfat, şi eu am fost începător în relatiile cu EL, eu cred că EL încearcă cu fiecare să comunice, dar nu-L înţelegeţi, Pentru că EL vă dă nişte semne, care pentru a fi vazute necesită, foarte , foarte multă atenţie, să nu lăsaţi, nimic ce e cît de cît mai deosebit, ceva ce se repetă, numai în preajma voastră, coincidenţele, nu-s întîmplătoare, aplecaţi-vă cu mai multă atenţie asupra lor. Ambiţionaţi-vă să nu vă scape nimic din ce vă înconjoară în viaţa normală, struniţi-vă simţurile, şi veţi afla nişte nimicuri care de le veţi ţine sub observaţie, veţi afla cu stupoare că vi-s adresate personal vouă.
   Îs răspunsuri la acţiunile voastre, din partea LUI, pentru că toţi sîntem ai LUI.. Are să vă vină a plînge de bucurie cînd le veţi ţine sub control, rezonînd cu acele semne ce alţii nu le văd şi nu le dau importanţă, îs semne ce vă îndrumă să nu mai greşiţi eventual.
   Deci semnele acelea vor fi ca un bonus pentru binele făcut, nu le ignoraţi, pentru că iaraşi veţi spune că nu comunică , ba EL comunică deschideţi ochii mari , urechile strunite, atenţia marită la maxim, şi mai vorbim ulterior, succes!
    Şi de consideraţi că vă privesc numai personal şi vă dă această convingere, nu mai comunicaţi altora, ţineţi pentru voi, după ce veţi fi doctori în relaţiile cu EL, dezvăluiţi-le cît se poate şi altora, de sinţiţi că vă dă EL voie.

Unde si cum ne-ntilnim cu EL

   Am atitea sa va comunic de nu gasesc cum sa le rinduiesc, si de curind eram gol de idei si inspiratie, acum da pe alaturi, sa-n cep : EL ne cere sa-L contactam in gind, singuri singurei fara interpusi, fiecare de capul sau, cum ne pricepem, primadata e mai greu, pe urma merge de la sine, incercarea moarte n-are. In NT( noul testament), isus : 928-6-6 matei : Ci tu, cind te rogi, intra in odaita ta, incuie usa,si roagate Tatalui tau, care este in ascuns ;si Tatal tau, care vede in ascuns,iti va rasplati.
   Deci si in NT si eu am primit aceleasi indrumari de la EL, cerinta ca fiecare in singuratatea lui, sa-L caute, mie mi-a transmis numai in gind sa-L abordez .
   EL de la aI LUI mai ceruse un cort pentru EL de la inceput, amenajat dupa ceritele LUI . Ulterior David isi propuse sa-I construiasca un Templu , El il amina, pentru ca Templul sa-l faca fiu-su Solomon, asta din cauza ca David in fruntea extinderii Istraelului, dupa dorintele LUI, varsase mult singe, pe cimpul de lupta.
   Solomon cerind si primind intelepciune dela EL, a stiut cum sa-I faca Templul LUI pe pamint, fara alte tratative de indrumare, ca la cortul SAU date lui Moise mai inainte .Au fost succesive doua Temple pentru EL, ultimul darimat de romani in anul 70 en, si EL le-a distrus imperiul si limba nu o mai vorbeste nici un popor.
   Am expus doua forme cerute de EL pentru a te infatisa LUI, a-3-a e atit de diversa si la latitudinea popoarelor si dupa inchipuirile omului, dar considerate de om necesare, ca : Sinagogile, toate templete, bisericile, etc.
    Matei 928-6-5 : Cind va rugati, sa nu fiti ca fatarnicii, carora le place sa se roage stind in picioare in sinagogi si la colturile ulitelor , pentru a fi vazuti de oameni .Ei au fost pedesiti. 
   Si-n NT, Corinteni 1121-11-17 : Va dau aceste invataturi, dar nu va laud pentruca va adunati laolalta nu ca sa va faceti mai buni, ci ca sa va faceti mai rai.(21) Fiindca atunci cind stai la masa, fiecare se grabeste sa-si ia cina adusa de el, inaintea altuia; asa ca unul este flamind, iar altul este beat . Dupa cum vad e vorba de adunarea in vederea inpartasaniei, cu masura si intimplare ce are loc de citeva ori pe an, pentru atita lucru se face un cort nu ditamai ansamblurile edificiilor prezente, risipa de banii lumii si ne ceruta de nimeni din cei ce au dreptul acesta, sa spunem drept . Corect e pentru cazarea copiilor nevoiasi, batrinilor singuri si neputinciosi, bolnavilor, etc. Si eventual scoli aferente, cluburi de aplicatii practice si odihna si relaxare utila. Nu lenevire si chiul, cel ce are astfel de porniri trebuie tratat si indreptat normal.

Pina cind?

   Unii cred ca de-s inca tolerati de EL, in toate privintele, nu au nevoie nici sa-L sti macar, avind si sanatate la discretie, fara sa dea nimic in schimb, inca.  EL mi-a dat credinta, si mult mai tirziu am observat, ca-mi rasplateste si cu sanatate familia de cite ori ii cer, fiind nevoie. EL da ploaie pentru nevoile pamintului, si oamenilor si peste nedrepti si drepti, inca nu a venit acea divizare ferma, clara, finala, mai e timp de indreptare, si trezire.
    Muie-ti is posmagii, de nu, mina carul inainte la streang cu hoitul neputincios!
    Pentru unii trezirea va fi cind funia-i va fi la git, la unii cind se stringe jmicul, la unii cind deabia mai da din picere, si atunci poate fi cam tirziu, nu?

E prea multa dorinta si putina putinta in NT

  Nici nu stiu cum sa incep, e ca de la cer la pamint prapastia ce desparte vechiul legamint de cel nou, nu este nici o legatura cursiva ci niste lipiri cu scoci, cirpeli, stingace, is doua lumi toatal diferite si nepotrivite total.
  Vechiul legamint (testament) se incheie cu preziceri despre poporul SAU, si ca inainte de a veni EL,insusi(nu incape indoiala,EL a zis clar), pe pamint cind va veni, il va trimite pe Ilie Tisbitul sa-I deschida calea SA
  Iar noul testament  (legamint) incepe navalnic, grabit, si cu grabnice puneri la punct a lumii de cind e ea tot asa.
  Inerta lume nu admite deloc NT, si zic si dece, prea se vrea schimbare radicala totala a omenirii si a felului ei de a fi, de cind e lumea pacatoasa, firesc de greu de schimbat..
  925-4-7 : isus: sa nu ispitesti pe Domnul Dumnezeul tau= nu au trecut decit 2 pag din NT si el e Tatal ceresc, Domnul Dumnezeul nostru; e obraznicie curata, adresindu-se cu ostilitate Satanei care la pag. in urma 522-2-2 :
Domnul a zis Satanei : de unde vii? si Satana a raspuns Domnului :...,consider ca-i subordonata LUI, participind la intrunirea Fiilor LUI cu EL; deci normalitate in CER, anormalitate pe pamintul inchipuirilor din NT. 
  927-5-28 : Dar Eu va spun ca ori si cine se uita la o femeie, ca s-o pofteasca, a si preacurvit cu ea in inima lui (29) : Daca deci ochiul tau cel drept te face sa cazi in pacat, scoate-l leapada-l de la tine,.. si sa nu fie aruncat tot trupul la gheena; hai sa nu spun 90%, ci numai 50% din barbati lumii ar fi chiori si cu ochelari negri restul, si feminitatea la pamint, in conflict cu existenta ei insisi,si cu restul.
  927-5-32 : ..cine va lua de nevasta pe cea lasata de barbat, preacurveste, nici in VT nu e asa de drastic, nici nu-mi inchipui lumea cu asa dictat.
  928-5-37 : felul vostru de vorbire sa fie: Da,da; nu,nu ; ce trece peste aceste cuvinte, vine de la cel rau , deci o mutenie insitutionalizata, e prea de tot Si cel rau, care e subordonatul LUI, numai e corespunzator, e cam anapoda pozitia lui isus in raport cu EL, si ordinea din CER, conform BI?
  928-539 : Sa nu importiviti celui ce va face rau. Ci, oricui te loveste peste obrazul dr. intoarcel si pe celalalt.
(40) : Orisicui vrea sa se judece cu tine, si sa-ti ia haina, lasa-i si camasa. Deci de la 325 Niceea incoace, razboaiele, intrigile, divergentele, chiar si-n sinul crestinismului is timpenii, si de ce biserica  le-a produs, daca-i asa corecta, e ceva putred in ce religii avem, oameni buni ce e de facut?
  EL vine sa curete milul urit mirositor ce se pretinde imaculat si diafan, sideral; basme de adormit copii.

Ghita

Realitatea intilnita azi a batut inchipuirea mea, obisnuitu neobisnuit. Am intilnit azi un vechi coleg de serviciu,in cadrul unitatii unde eram colegi, el fusese conducator auro, sofer, eu si sef de autobaza,din vorba-n vorba, pensionari amindoi, ii dezvalui ca EL mi-a dat acum peste 4 ani credinta in EL, la care interlocutorul nu se mira deloc, ci din contra trece mai departe cu discutia. Eu mirat dece oare, el imi explica, din copilarie mama sa ia inoculat credinta in EL si numai in EL. Cu ce ocazie zic eu, pentru ca in comuna sa toti sint crestini otrodocsi , ori alte confesiuni inrudite, protestante, etc. El asa a inteles sa creada simplu, de cind se stie,si cu urmatoarele urmari, in tinerete a duso greu sofer fiind, iL ruga sa-I mai dea voie sa mai faca un ban pentru familie, si EL il ajuta, nu conta cotroalele, i se deschideau drumurile toate. Si insotitorii, merciologii, dupa aia, se mirau ca in cutare loc, semnalizati ca urmeaza un filtru, cu inima ca un purice. Organele ii invitau sa-si vada de drum, neoprindu-l. Problemele numeroase legate de suferintele sotiei tot EL Le-a rezolvat, si au fost groaznice, le stiam. Dar la el era ceva obisnuit. Nici nu are Vechiul Testament in casa, nici nu-L stie, si obisnuinta de a tine legatura permanent cu EL, asa empiric, popular, taraneste, la ajutat toata viata, pe el si familia lui, si-L ajuta .Sotia lui dupa ce a venit din spital, dupa acea groaznica boala, a devenit o infocata ortodoxa, reprosindu-i, de ce nu mai da pe la biserica. El imi zice ca nu a dat niciodata, din copilarie. Deci la oamenii simpli , credinta in Dumnezeu , e nediferentiata, pe caprariile cerului inchipuit ori real. Noi astealalti, rasaritii, ne facem probleme cu entitatile cerului, ei nu. Imi zice ca toata viata EL ia fost alaturi sprijinindu-L, scotindu-L din incurcaturile traiului, firescului, si-n soferie-s mai prmanente, el nu sa evidentiat cu nimic si nici nu are de gind de acuma in colo, sa-I faca propaganda ca mine. Ci fiecare isi duce credinta ancestrala dobindita de la parinti, nestirbita de grohotisul timpului si modelor , de pot si au tarie multa.
Se poate sa fii cu EL, si ceilalti nu stiu, deci un exemplu aproape SF, un om obisnuit care datorita LUI a invins toate valurile vietii, tinindu-se de EL, cu toata fiinta lui, si fiind obisnuit, firesc,neevidentiat ca un ocrotit al LUI. Si participa la toata viata normala a obstii in rind cu lumea si numai EL il stie, parca-i nefiresc de frumos, nu? Mai sint oare minunati din acestia printre noi multi, ii stiti?
De mai sint in fiinta neamului, viitorul cu EL,e salvat, si de asta, numai fruntasii si neindreptatiti-s cauta locul in firescul LUI, si nu-l gasesc, pentru ca nu fac ca Ghita.

Circuitul nostru

  Chiar si cei ce spun ca-l doresc finalul, nu stiu ce vor, din necunoastere vorbesc in nestire, fara respect fata de viata data cadou de EL, sa o respectam, so primenim,so infrumusetam continuu. Nu trebuie sa facem degeaba umbra pamintului, sa ne rodim si satui de viata sa asteptam in liniste trcerea de e, ca o inplinire fireasca a cincuitului nostru prin natura, de la EL la EL. Numai asa, altfel, nu.