4014...Ne-am dezvățat în așa lungă vreme.

  Băieții și fetele dornici de viață, de aflări utile, de bine și frumos într-o coexistență. Acătării oriunde s-ar afla, nu anapoda după percepte nelegiuite, ce se știu, se simt. Că nu-s în regulă și-s de evitat cît veți fi, ca să răzbiți cum vreți pe Pămînt. Încă e o luptă de dus cu neputința, îndărătnicia în rele și urîte învățăminte neroade.
  Ce trebuiesc grabnic uitate și îmbrățișat morala înaintea celorlalte și binele. Normalitatea firii date de SUS în aflări corecte de liniște și pace, libertatea. Nu de a fi proști și a ne lăsa prostiți, ci cumsecădenia, nu-i lucru de șagă. Că-n timp afla-vom înțelegerea lucrurilor firești, umane, ce ne dau la calea dată. Preconizată de SUS nouă și care ni se potrivește doar s-o învățăm.
  Că ne-am dezvățat în așa lungă vreme fără de EL și noi îndepărtați de la baza vieții.

3993...Supărat pe neputința noastră.

  Să zic despre Domnul Dumnezeul nostru, Tatăl Ceresc, Creatorul Totului din CER. Și de oriunde de aicea și de aiurea, e greu, dar E lîngă mine că altfel nu aș fi zis. Și-o creat o aură de nepătruns prin VT și era, dar cu timpul s-o schimbat oarecum. Ca și noi ce am evoluat, nu mai sîmtem în sclavagism ci azi în aceste schimbări.
  Ce tot vor fi pînă ne vom găsi rolul în viața dată și încă ne aflată, ci bîjbîită. Deci EL o ajuns tolerant la culme, de ni-o permis spurcăciunea, nelegiuirea. Să-I fie și Acolo SUS, nu dorea decît LUI să ne închinăm, doar atîta Dumnezeu să știm. Și o admis o vreme să-I fie prin preajmă și personajele închipuite în NT, minciuna.
  Pentru că nouă pe Pămînt ni s-o permis înstrăinarea de EL supărat pe neputința noastră.

3174.Că-n final tristețea ne împacă, iar bucuria ne la locul ei, buiecia nedumerește și-i cu gust amar

  Că de tăceam filosof rămîneam, e mereu în actualitatea vieții în desfășurare oriunde. Încîntarea continuă extratemporal cu sentimentele omenești și ideile oricare de trebuință doar. Revenindu-ne împăcarea cu cît avem aflat dinainte și ce-i în curs e doar cu răbdare de mai aflat. Forțînd nota unde nu trebuie, dărîmăm poate și tot, ce așa de greu se edifică, nu ?!
  Îndurători și împăcați cu cît ni-i dat a fi, cum o fi, e tare greu de ne simțim cumva cineva. Fără excese și înfumurare, nici delăsător și șters, ci mediana existenței cît o putem ști și urma. Ne întristați și nici urmarea funebră, de sîntem prea plini și hazlii, compromiși. Că-s legate ironia de supărare în ceea ce trebuie dus pînă la capăt, dar nu de noi, ci de societate.
  Că-n final tristețea ne împacă cu de toate, iar bucuria ne la locul ei, buiecia nedumerire și-i cu gust amar.

3136.Modele de urmat se vor afla la timp, într-o diversitate de opinii și teme foarte moderne.

  Obișnuitul, firescul, culoarea locală, lumescul nedrept și ordinar de oriunde împămîntenit. Ce ne îndepărtează de dreptate în general și adevărul SĂU, e de înlăturat imediat. Și întronat ceea ce ne cere EL de la noi, explicit și fără echivoc, atunci. Că-n general știm demersurile SALE, către noi, privindu-L și îndreptarea noastră cu adevărat.
  Fermă și clară, unde nu-și au loc ocolișurile și fățărnicia ieftină și vulgară. Ne trebuie recreată atmosfera aceea benefică tuturora încă din vechime, oarecum. În Biblie vag amintită și adaptată nouă acuma, în lumina cerințelor SALE actualizate. Pe la noi acum cca. 77 de ani și mai recent mie, ferm și clar. Simplu și demn, fără cîte recuzite nedemne firii SALE și demersului de îndeplinit de noi cu precădere.
  Convenționalismul înțelegerii se va reafla atunci, cîteva fraze șablon și tot cortegiul. Priceperii noastre adaptat trăirilor de acuma și cîte altele le vom afla la timp. Modele de urmat se vor ști la timp, într-o diversitate de opinii și teme foarte moderne.

2807.Mai repede ajungi pe ocolite, ca de-a dreptul

   Probabilistica din natură și știință ni-i obișnuință deja cu inerția ce-i în univers și oriunde. Din cînd în cînd ne întoarcem la uneltele noastre, ce le știm și ne știu, condiția e să ai voie, deschidere. Aburiți de înălțimi nedeschise maselor, ci lacomelor neînțelese mereu arte. Că-n linia dreaptă toți doresc rînd, și-i strîmtă năvalei și haos și chin. Mai repede ajungi pe ocolite, să vezi, a deschide ochii din plin.
  Nu ne sînt prea lesne arătate vremurile ce trebuie, vor fi cînd se va dori de  SUS. Nici merituoși nu ne prea arătăm, opintirea-i cu lenea încă-n decurs de aflări, care pe care. Amintindu-ne că nu tot ce mișcă pe Pămînr are și duh, ci-i încă în aflare aici, doar de SUS tare. Ni se mai pare că ne-om învrednici, doar atîta oare?
  Lupta cu sinele și cu Preaînaltul trimis de SUS, ce ne rabdă și îndrumă, doar pricepere de vrem. Nu ne costă mare urme, ci o clipă de adevăr, că-I alta aflatea SA, nu minciuna fudulă și fără de nume corect. Ci de uitat să rămîe.

1825.Potolit între oameni și să-L știm cu adevărat

   În orice funcție și meserie, ori îndeletniciri de diverse capacități, om fi. De nu sîntem oameni în primul rînd, totu-i de rîpă. Omul adevărat oriunde s-ar afla sfințește lucrul și locul. Cu comportament potolit între oameni, deci îndreptat și să-L știm cu adevărat.
   Că de nu în strîmbătatea lumii umane de cînd e ea, ne ferim și ne dorim să nu ni se întîmple părăsirile și suferințele. Mai ales la grămadă, cum se mai poartă în așa nedreptate și fără EL, de amploare. Și cu toate atenționările SALE, de orice fel chiar și Personale, ca acum 77 de ani. Nu ne sinchisim și-o luăm pe cocoașă la greu, dar tot  nu ne dumirim o dată pentru totdeauna.
   Și-i la toți la fel, indiferent din orice colț de lume, tot la fel de nedrepți și fără EL. EL acuma tare pune accentul ca fiecare de capul său, singur singurel, sincer să-L abordeze. Cum poate cum nu poate să se prezinte dinaintea LUI, sincer și să ia legătura cu EL. Oriunde s-ar afla și-n orice condiții, contează doar dorința de a lua legătura cu EL.
   Că-I așteaptă pe toți indiferent de cine sînt și din orice țară și vîrstă, în orice limbă. Să I se adreseze convins că va fi ascultat și va primi confirmarea comunicării cu EL. Cu răbdare și tihnă să fim în fața SA, curajoși și direcți, fără frică și rușine. Că ne știe pe fiecare de-a fir-a-păr, dar ne dorește să-I demostrăm singuri capacitatea de comunicare corectă, fermă și clară. După potențialul fiecăruia, că ne dorește a-I fi alăturea și EL nouă.

Credinţa în public

   Există numeroase forme de practicare a diferitelor credinţe, trecînd peste nefiresc, şi nu sînt pedepsiţi prin boli, pentru că au ceva ce acei ce-s cu igiena la-ndemînă nu au, şi se-ntîmplă să se-nbolnăvesc  cu toată precauţia .
    EL doreşte dăruire totală, să te laşi în seama LUI, aşa empiric cum crezi, şi-ţi va merge numai credinţă neprecaută să ai. E o altă lume lîngă noi şi e bîlci pentru unii, şi salvare pentru unii practicanţi.
    Nu-s de acord cu practicarea în public a credinţei, dar asta e la noi încă.