Sînt personalităţi în istorie ce s-au observat şi nici ei nu ascundeau existenţa unei paveze o protecţie cei ocrotea devenind invincibili un timp ce li se acorda pînă la îndeplinirea unui ţel hotărîtor în istorie, o îndatorire ce-i ducea-n viaţă mai presus de măruntele trăiri fireşti, umane, acele preocupări erau bune ori rele ori şi şi asta era trimiterea de oriunde ar fi venit îi conducea confundîndu-se cu ea, ei erau întruchiparea acelei epoci ce-o marcau.
Astfel : Alexandru Macedon, Cezar, Carol Quintul, Hitler, etc. Dar mai sînt cam neobservaţi acei cu duhul ce-L urmau pînă la adînci bărtîneţe cu stindardul SĂU înfiinţa lor ce-s şi azi ştiuţi şi pomeniţi, şi ei ca şi ceilalţi însă laici , erau toţi conştienţi în viaţă de destinul lor de neînţeles pentru alţii, dar urmat cu încredere deplină pînă la îndeplinitea lui, conştienţi după aceia de ceva nedorit pentru primii, dar firesc şi aşteptat în linişte şi împăcare pentru ultimii, ai SĂI.
Baltasar Gracian în Criticonul observa : "Bărbaţilor de seamă şi primejdiile le ştiu de frică sau le poartă respect : moartea uneori nu se-ncumetă să-i înfrunte, iar ursita se potriveşte după firea lor", "S-ar zice că stihiile, primejdiile, armele ucigătoare nu se ating, nu au liber acces asupra anumitor oameni atîta vreme cît aceştia nu au împlinit sarcina încredinţată lor, cît timp - nu şi-au predat mesajul - "(Monahul Nicolae Delarohia).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu