joi, 10 martie 2011

Românul

   În fiinţa adîncă, curată a poporului Român încă nu a pătruns otrava, dar e pe cale să otrăvească tot, şi nu ştiu cu e de oprit, pentru că oferta toată e otrăvită = . Romînul nu era invidios, nedrept în general, ci deschis, comunicativ, dezinvolt, naiv, pur, curat, adevărat, drept şi mai cîte cu bun-simţ, avîntat, cu pieptul gol în faţa urîtului şi răului şi-i învingea cu bucuria sa .
    "Imperativul categoric al lui Dostoievski (din postarea anterioară),îşi află pe deplin aplicarea în străfundurile fenomenului românesc...beţia solitară nici nu poate fi concepută; trăieşte, dimpotrivă, acea bucurie pe care fericirea ori binele celuilalt nu numai că nu o stingheresc, ci o amplifică; ba mai mult decît atît, o condiţionează, căci fiecare accede la o stare de euforie cu atît mai înaintată cu cît creşte numărul participanţilor şi se arată mai slobodă fericirea lor. Comesenii în limba şi psihologia românească, infirmă cu desăvîrşire formula Ceilalţi sînt iadul"(N.Steinhardt). 
  = Ba ştiu, EL ne va salva trezindu-ne cumva cînd va vrea, cînd va veni timpul, înaintea timpului SĂU.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu