sâmbătă, 5 martie 2011

ILC şi noi

   Se spune poate pe bună dreptate că societatea noastră de azi e oglindită foarte bune în opera lui ILCaragiale, şi că toate apucăturile acelea deşănţate, deochiate, aiurite, dezordonate, nedrepte ne sînt proprii nouă azi, în societatea ce o compunem, se poate la unii.
   Dar eu unul nu cred că nu există în ţara noastră oaze,chiar comunităţi întegi, poate răzleţe pe întinsul ţării noastre, care să nu fie întoxicate cu de-alde limii acelea piestriţe şi nedrepte, aşa bine conturate de un mare  ILCaragiale, "literatura lui Caragiale e vulgară...nu întîlneşti un singur individ căruia să-i poţi întinde mîna fără să te simţi pătat : e vioi şi viguros, dar cu totul lipsit de cea mai elementară poezie ; nici o adiere nu-i risipeşte miresmele"(Eugen Lovinescu).
   Şi mai cred că sînt numeroase familii, în dreptul lor nu corespund acelor caracteristici mîrşave, odioase şi nedrepte, ar trebui să ne dea de gîndit această etichetă ce ne-o lipeşte mass media nouă tuturor fără excepţie.Şi  să-i recomandăm de are curaj o editură oricare să evidenţieze pe plan naţional ori chiar şi local de e cazu . 
   Numai exemple demne de urmat, luminoase prin bunul simţ şi bunacuviinţă ce caracterizează viaţa unor oameni fie ei şi singulare exemple pe aiurea-n ţara asta oropsită în calea viiturilor neruşinate ce ne tot lovesc întruna de cînd ne ştim, şi ne ştiu şi alţii, dar nu se obosesc să ne vadă cum sîntem cu adevărat ci numai ne-nstrîmbă şi pe nedrept ca neam şi ţară, să ne evidenţiem noi cumva şi-n bine , pe bune.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu