Mai clar ILC şi noi

   Cumva ILCaragiale ne-a arătat mizeria ce e posibil să ne invadeze societatea încă de atunci, "considerat ca un bun cunoscător al unei lumi pe care a reuşit s-o redea într-un fel incisiv , dar opera lui e socotită ca sortită pieirii rapide pentru că e legată de o fază foarte trecătoare a societăţii româneşti şi nu se adresează niciunuia din elementele mai curate ale sufletului omenesc veşnic şi universal"(N.Steihardt)
    Şi n-am înţeles încă nici noi şi nici Steinhardt atuci, şi am asistat inconştienţi, mă refer la marele centre universitare, culturale, raţionale ale ţării, care trebuiau să menţină bastionul bunului-simţ românesc ridicat, nu să-l lase din mînă să cadă în mocirla actuală.
    Buna- cuviinţă rămânească, de cînd ne ştim, şi ne ştiau şi alţi, ne-am stricat-o cam peste tot, mai ales  la vîrful ţării noastre, cîndva mai bună, asta-i foarte grav, trebuie urgent, dar urgent să ne curăţăm, ca şi peştele de la cap
să înlăturăm noroiul, puroiul ce a înbîcsit conducerea ţării .
    Imediat să ne mobilizăm, să nu mai asistăm ca nişte paparude la spectacolul mizerabil ce ni-l oferă pe rînd conducerea aşa zisă a ţării de cîţva ani buni, pierduţi din vina lor, să nu-i mai votăm deloc pe nici unul, niciodată, pînă nu apare ceva demn, curat, adevărat,.cu bun-simţ românes, nu nedreptatea asta pusă pe huzur, şi bătaie de joc de tot cei drept.
   Se miră lumea de cum a ajuns România, în cei 21 de ani de dezordine şi dezmăţ tutelată de incopetenţa cu fason şi obrăznicie din ce în ce mai de ne oprit, avem încă timp să ne trezim cam tîrziu dar asta e.
   De ce e totuşi e admirată opera lui ILCaragiale încă, ne lămureşte Benedict Spinoza :"Lumina raţiunii se luminează pe ea însăşi şi lumunează în acelaşi timp şi greşala", şi N. Steihardt ne lămureşte definitiv: "exagerat, simplist şi semidoct în care mahalaua sau provincia înţelegeau la noi la sfîrşitul sec.XIX ideile fundamentale ale revoluţiei franceze păstrează, totuşi, ceva din măreţia lor", acele fundamente şînt ."egalitate, fraternitate, libertate ori moarte", da azi ele-s ciuntite de barbarii inculţi de pretutindeni, după interes.
   Eugen Lovinescu spune despre eroi lui ILCaragiale :"cioburi de oglindă, strîmbe şi murdare, în care se aruncă o rază de lumină curată. Deci -ideile timpului- sînt curate şi luminoase. Ele merg direct la spectator şi-l captivează, peste capul personajelor josnice. Contactul acesta direct şi permanent între public şi ideile mari ale omenirii  dovedesc că acestea din urmă sînt un izvor nesecat de farmec, de farmec atît de uman şi intens, încît pot, dincolo de alegeri măsluite, de bătrîni încornoraţi şi prefecţi abuzivi, de funcţionari servili şi discursuri electorale caraghioase, de intrigi amoroase sordide şi şantaje politice, cuceri inimile spectatorilor şi chiar, ceea ce nu e uşor, înlăcrima ochi atît de seci ai intelectualilor".
   Chiar de nu vei găsi după cum spune E.Lovinescu :"un apus de soare, un foşnet de pădure, un murmur de izvoare... E adevărat. Ce-are a face ! Metodele nu interesează, doar efectul". Şi trezirea noastră va fi amarnică pentru profitorii de azi, justiţie nu cacealma !