Se poate, cu toate că-i greu să faci faţă răului şi urîtului ce coexistă în societatea noastră după 1990, de eşti singur şi părăsit e chiar imposibil de coexistat în această societate, şi trebuie să-ţi iei lumea-n cap spre alte zări mai omenoase, pentru că a noastră e cam de izbelişte lăsată în bătaia de joc a nedreptăţii, răului şi urîtului nărăvit.
Dar se poate lupta şi aici de e EL cu tine, şi-L rogi în virtutea relaţiilor ce le ai cu EL, să-ţi ajute şi familia în ansamblul ei, binenţeles nu toţi aveţi relaţii benefice cu EL, unii nici nu ştiţi ce-nseamnă asemenea relaţii cu EL indiferent ce religie ai, serios să fii, şi să-L simţi aproape mai mereu ca mine, o comuniune cam în toate domeniile existenţei mele, la vîrsta care o am.
Şi caut să mă feresc de urît şi rele, şi să fac cît pot bine, sînt unele limite ale bunului simţ, oarecum care te obligă să faci, pentru a nu greşi în faţa răului şi urîtului obraznic, care-i mai mereu prezent în societatea noastră. Mă mai ajung şi pe mine neînţelegerile pentru că-s nou în relaţiile cu EL, şi tot vreau să-L urmez cîteodată mai în grabă, şi plătesc de greşesc.
E o învăţare continuă pentru coexistenţa credinţei în EL şi treburile normale în societate şi familie, e nevoie de reţinere şi atenţie pentru a nu rata cumva viaţa în comuniune cu EL, deoarce am încă obiective diverse de înfăptuit şi cu termene, am amintit în general existenţa mea, încă-s reţinut în amănunte deoarece şi EL mi-a atras atenţia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu