1931.E încă de muncă și seriozitate și curaj

   Într-adevăr primim a fi aleși de EL, cînd ne prindem în hora SA. Cu bună știință, poate nu chiar cunoscători a ceea ce ne așteptă, dar vrem să fim mai cum trebuie. E încă de muncă și seriozitate și curaj și cu ochii închiși, ca să vedem mai bine. La un moment dat cînd ne vom alinia cerințelor SALE. Cu EL nu-I de glumit, dar o dată pornită cărarea, urcușul și celelalte-s de aflat în traseu.
   Nu ai în bagaje de obicei decît foarte puțin, praful de pe tobă, bun și ăla. Decît deloc, îți dai seama că puținele tale fapte bune, gînduri și vorbe corecte. Cît s-o putut, într-o viață păzită de nedreptatea lumii, îți conferă acum un început. Și dai de greul altor cerințe de data asta, mai clare ori nu, cine știe? Numai ce-l înhămat la așa treabă, de unul singur și hăituit uneori. asta e.
   Cauți să-i îndrumi pe alții, dar tu la rînd ești primul și codirea-i pe prim plan uneori. Și totuși continu-i, cu una cu alta, nu că timpul trece și leafa merge. Nu-i așa, aici leafa e viața ta, cum ți-o faci așa o ai, de mai bagi ceva la cap bine. De nu, nu și mai ai de mers, pînă înveți să fii cum trebuie.