Răbdare și curaj asta-i cheia îndeplinirii multor năzuințe spre desăvîrșirea cerută. Se zice că nu sîntem ai noștri ci doar împrumutați în viață, cu trup, templul sufletului. În realitate trupul e tutelat de spirit în legătura cu Totul universal și Pămînt. Dar nu se cade să ne purtăm neglijent cu trupul, ci menținut curat cît mai bine. Că multe ne sînt permise, dar să le alegem pe cele folositoare nouă. Înspre aflarea SA și căi de îndreptare adevărată.
Să nu fim reținuți și înfricoșați, că pierdem pe mîna noastră, ci îndrăzneți. Că se zice mai bine să riști, chiar de greșești, că-i mai bine decît inactivitatea ce te anchilozează. Și la o adică, aflînd calea corectă, să nu-i poți face față neinițiat fiind, dezmorțit. Să ne ferim în primul rînd să facem prostii, știind ce-i corect și bine, fără confuzii. Ci mereu treaz și pus pe fapte adevărate, demne, umane.
Întotdeauna să știm cît de nărăvit în greșeli sîntem, de simțim să nu-s chiar dărîmătoare. Că primim, cît de naivi și înstrăinați de EL sîntem, informații utile îndreptării firești. Și să căutăm prima ocazie, să scăpăm din chingile nedreptății și rupînd-o cu fărădelegea. Sigur vom găsi calea corectă și adevărată, de-L căutăm bine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu