Izvorul libertății tot morala e, fără ea nimic între oameni nu se încheagă corect. Ci pe apucate în dezordine și risipă de bine, frumos și util, acumulînd rele și urîte. E nevoie de tihnă și răbdare, cumsecădenia românului cea dintotdeuna. Să ne regăsim cum trebuie și așa să continuăm viața cu de toate cum ni-i dată de SUS.
Deci cît de cultivat ești și cunoscător a multe lipsă din bagajul de cunoștințe ale. Altora, ce-s cu mult înaintea ta, că-s oameni adevărați, cu bun-simț și ce fac doar bine. Și-L știu corect cine E EL cu Adevărat și nu se încurcă cu nedreptatea. Ce I se face LUI și nouă de cînd lumea asta cu sîmbrie la necazuri și nevoi mereu.
De nu ne venim în fire corect defel, ci din greșeală în greșeală pînă nu la victoria finală. Ci la dispariția nejustificată, neașteptată, că mai era vreme? Dar nu-I îndeplinim condițiile de viețuire corecte și o sfeclim fără tăgadă. Și de mii de ani cei rămași între vii, nu-și pun întrebarea ce-i de făcut? Ca la final de viață să fim mulțumiți și realizați cum de altfel sîntem programați de SUS.
Dar trebuind să-I fim în față corecți LUI și oamenilor, dîndu-ne interes sporit fiecare. Și nu cum se nimerește, ci cu cap și luare aminte, a tot ce trebuie și cîte altele, ce le afli.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu