1966.Cînd încă nu ești cu toate oile acasă

   Da se poate cînd te consideri că L-ai prins pe Dumnezeu de-un picior. Adică cînd ești în relații deosebit de favorabile cu EL, lucru mai rar, că-i greu. Doar la un oarecare început, și te încurajează, cînd încă nu ești cu toate oile acasă și-ți merg gîndurile. Încă nestăpînite de adevărul cunoașterii trebuincioase, oarecum bucuros și de ne stăpînit.
   Că după aia încep și problemele de adaptare și conlucrare corectă ce o înveți. Da ești din nou la cursuri, de data asta mai nepămîntene și de la un timp. Cînd se strînge șurubul, nu prea mai ai chef chiar cît de tare ți-ai dori acea legătură deosebită. Îți vine să te lași lehamite, dar se rabdă de SUS, să-ți treacă, se știe că nouă.
   Oamenilor nu ni-i ușor cînd nici nu prea pricepem despre ce-i vorba. Și se reiau și iar se reiau, nici nu mai știu de căte ori, că mă gîndeam uneori că I-o ajunge și LUI. De cît de la fundul sacului mă consider eu că am ajuns și chiar am avut crize. În cîteva rînduri de nu mai știam de mine ce va mai fi, că nici nu-mi prea mai păsa.