3145.Dar să nu ne lăsăm, ci să insistăm îngăduitori cu speranțe mereu în fața LUI, ne așteaptă să fim ce trebuie

  Luatul cu binișorul e un talent, un cîștig rar între oameni cu preocupări și diverse educații. Receptivi și mai puțin acătării în așa lume încă tare nedreaptă în raport de EL și noi. Deci e de căutat, uitarea asprimii ne la locul ei ca să reușim cu copii noștri o treabă bună. De rău și urîte tratamente oricine-i sătul dinainte, chiar de a le ști.
  E bine să nici să nu le aflăn vreodată, sclavagismul, feudalismul și alte trăite vechi vremi. S-au dus pe copcă și noi acuma să ne vedem de ale noastre cu priință cumsecade. Nu știm, e tare posibil, carențe din trecut și-n așa delăsare și imoralitate fudulă. Nici nu-i mirare, deci să ne plecăm și de nu ne vine bine, să-L contactăm negreșit ne va rezolva.
  Cum? Vom trăi și vom vedea, răbdare și deplină încredere, de merităm și de nu, e bai. Dar să nu ne lăsăm, ci să insistăm îngăduitori cu speranțe mereu în fața LUI. Și-L vom afla, sinceri căutîndu-L, demni și cumsecade, învățîndu-ne a fi oameni creați de EL.

1966.Cînd încă nu ești cu toate oile acasă

   Da se poate cînd te consideri că L-ai prins pe Dumnezeu de-un picior. Adică cînd ești în relații deosebit de favorabile cu EL, lucru mai rar, că-i greu. Doar la un oarecare început, și te încurajează, cînd încă nu ești cu toate oile acasă și-ți merg gîndurile. Încă nestăpînite de adevărul cunoașterii trebuincioase, oarecum bucuros și de ne stăpînit.
   Că după aia încep și problemele de adaptare și conlucrare corectă ce o înveți. Da ești din nou la cursuri, de data asta mai nepămîntene și de la un timp. Cînd se strînge șurubul, nu prea mai ai chef chiar cît de tare ți-ai dori acea legătură deosebită. Îți vine să te lași lehamite, dar se rabdă de SUS, să-ți treacă, se știe că nouă.
   Oamenilor nu ni-i ușor cînd nici nu prea pricepem despre ce-i vorba. Și se reiau și iar se reiau, nici nu mai știu de căte ori, că mă gîndeam uneori că I-o ajunge și LUI. De cît de la fundul sacului mă consider eu că am ajuns și chiar am avut crize. În cîteva rînduri de nu mai știam de mine ce va mai fi, că nici nu-mi prea mai păsa.

1946.Acei de treabă pe ici pe colo, cum trebuie

   Oamenii de treabă, rar mai sînt întîlniți azi, cînd ai nevoie, de regulă nevolnicia. E cam peste tot obraznică și fărădelegea face legea. Acei de treabă încă pe ici pe colo, sortiți să ne amintească cum trebuie de fapt să fim în lume cît mai sîntem. Îs mai altfel ocrotiți de SUS, nu sesizăm, doar ei de vor și pot afla.
   Nedrepții au scos vorba că : toți sîntem de treabă la o adica, o fi dar se potrivește ca nuca de perete. Că am fost dintru început astfel concepuți, poate,  dar în practică nu se vede. Ci nedreptatea face legea încă și EL ne privește întrebător, pînă cînd? Tot EL știe noi doar vom afla, de se poate, cînd va fi timpul.
   Prostia e o încercare și poate cine știe, doar EL și de ce ni-i dată s-o facem. Că ne e dat să fim deștepți, îndatorați fiind în acest sens de izbîndă desăvîrșită. De asta omul tot vrea să se perfecționeze, de nu poate el măcar urmașii săi. Și-i o luptă cu neputințele, inerțiile lăuntrice și altele ce vag le știm.
   Că la o adică mulți cam știu ce trebuie, se codesc a aplica, li-i greu, așa-i omul.

1708.În lume-s ale religiilor cerințe ce nu-L privesc

   De ce Tăria CER-ului ne achită, ne iartă, ne primește în preajmă atît de rar? Nu-I îndeplinim  dorințele, decît tot la fel de rar. Nu c-ar fi foarte grele, ci cred că nu le luăm în considerare în mod serios și sincer. Dar nici simple nu-s și cel mai greu, e că nu sîntem învățați cu EL și cerințele SALE. În lume-s cunoscute ale religiilor cerințe ce nu-L privesc.
   Deci e relativ complicat o relație cu EL, în condițiile zilei. Cînd E necunoscut și ne respectat, ci ignorat și chiar ascuns publicului larg. Și cînd îL afli, ca și mine, abordîndu-te EL și de începi, e nevoie să te ții și nu-i chiar simplu. Cu însuși Divinitatea, ce celelalte religii îL cam evită și mai bine-L ascund.
   Nu că-I capricios, neașteptat, poate neînțeles deloc de noi creația SA. Ce încă nu ne putem ridica oarecum la nivelul SĂU, ne lipsesc multe lecții încă să aflăm. Cred că nu-i timpul potrivit, încă ne sosit în lume, ca să fie totul cum trebuie cunoașterii.  Că-I înconjurată de mister, E adevărat și EL o întreține această aureolă de neatins. Și de ne înțeles, avînd încă cerințe ne îndeplinite de noi, e și simplu să ne reluze .
   Constat că nu I se acordă încă nici o șansă unei relații cu lumea, nerespectîndu-L. Și mai mult ignorîndu-I elementarele cerințe de bun-simț și bine, de respectat în lume. Nici nu-I cunoscut și nici nu se mișcă lumea înspre aflarea SA corectă. Dezinteres general, cu toate că plătim mereu pentru asta, tot degeaba!
   Și EL în general are o cerință foarte deosebită, conducerea statelor. Și-n ansamblu conducerea lumii să-L afle și urmeze corect, ca masele să le urmeze. E greu e ușor timpul ne va da răspunsul și-l vom ști corect.