Cine-i corect cît se poate azi, nu-și prea face probleme multe, bonom din fire. E ușor de dus de nas, naiv oarecum în fața nedreptății rafinate, șmecheriei înrăite foarte. Așa că mai bine ruperea punților cu lumea nedreaptă în expansiune mereu. Izolarea oare pînă cînd? Cu atîta brambureală și dezordine ne-bună.
Să nu ne dorim a fi indulgenți cu nedreptatea și nici vorbă de obiectivitate față de imoralitate. Că nu ai ce lua pe două bețe, așa de nimica-i fărădelegea-n lume și de condamnat. În gînd că altfel nu se poate, doar EL cînd va vrea, noi așteptăm și vom vedea. Pînă atunci în dreptul nostru să fim cît mai omenoși între oameni cu bun-simț.
Să ținem partea dreptății și a binelui, cum putem cum nu putem, să nu fim distanți. Față de relele ce ne înconjoară, ci să căutăm a le îndrepta în dreptul nostru firesc. Că timpul, mai vindecă răni și nedreptăți și poate și un fel de progres, că încă vremea bună, nu-i în lume.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu