Cine are curaj, de fapt omul cît e de obraznic, poate să-I zică multe, dar EL rabdă multe și mărunte. Știe că prea multă minte nu avem și nici nu se încurcă cu oricine, ci își alege colaboratorii. După principii necunoscute nouă încă. EL E prea măreț și minunat și încă defel cunoscut lumii, ci doar aproximat. Și-i destul ca să ne înspăimînte cît trebuie și să-L respectăm, că de cunoscut poate în continuare de va dori, de vom merita?
EL ne-o dat tot ce sîntem și avem pe aici și pe oriunde nici nu gîmdim încă. Că încă nu merităm destule cîte am dori. Trebuie să-I demonstrăm binele ce ni-L vrea a înfăptui noi cum trebuie. Și să-L știm cu adevărat, că încă ne încurcă nedreptatea lumii, să-L aflăm corect cum E. EL nu doi bani pe cei ce se cred înțelepți și nu-i caută niciodată.
Trebuie, dar tare greu ne vine a fi cum trebuie în fața LUI, ne-am sălbăticit de tot aproape. Că cei ce se credeau în slujba LUI, îs pe coclauri. Întorși de la EL și pe cei gură-cască dintre noi la fel de înstrăinați. În părăsire, gata de suferințe și moarte grăbită. E aiurea lumea de azi și încă-i de lucru, vom vedea!?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu