4360..Biata de ea.

  Să nu ne irosim degeaba-n lume, cu ale lumii neajunsuri pur trecătoare, chiar de ne ademenesc destule desfrîuri coborîtoare. Coborînd din sfera dată nouă spre continuă înălțare și noi prostiți de cîte exemple prost înțelese, ce-s pe lume doar să ne încerce. Și cum vedem asta? În generații, de nu sîntem destul de destupați la minte să ne știm interesul, firescul uman, convenția pentru care sîntem pe aicea.
  Da! o înțelegere făcută Acolo, doar Acolo, cu noi doar în proiect de reușită înălțătoare, ființă ce încă nu ne dăm rînd a-L dezamăgi. Și nu oricum ci cît mai rău căutăm neputința de a fi oamenii dați și nerealizații pășind mîndri de nelegiuirile ce curg gîrlă. Între noi, natură și fără EL tocmim nepriceperi de cînd lumea, ticluite de-L punem în posturi foarte neplăcute, de ne tot amînă.
  Convenita și încă ne pusa în practică conlucrare benefică tuturora, încă-i departe acea desfășurare, biata de ea, și noi ca și restul răzgîiați.