luni, 10 martie 2014

4322..De-a pieritului.

  La puțin timp și sub îndrumarea unui apropiat de atunci, C, am început cîine cîinește a mă dezbăra de respingerea. Unora din Lumea LUI, deci și a lui Satana, dar de atunci nu l-am mai întîlnit, acuma-s pregătit oarecum zic, cine știe cum va fi? Îs și eu destul de imprevizibil, și ăsta-i baiul, consider în relațiile cu EL, needucat în ale îndreptării cerute și încă restanțier și acuma.
  Dar pas cu pas mă înzdrăvenesc și încăpăținat o țin pe-a SA cale de urmat și vreau să-L știu cît mai bine și să-L urmez înspre ce-i nevoie. Că-mi dau seama că altă cale nu-i și nu va mai fi cumsecade cu noi oamenii, e de muncă și de o parte și de alta, nu simplă și ne grăbită. Că trebuie să dăinuie omenirea în vecii vecilor cu EL și Lumea SA, dar în condiții ce încă-s de aflat normale și încă-s îndepărtate.
  Calea ce-i în lume azi e de-a pieritului oarecum cu toții de-a valma în timpul rămas în neștire, nedrepți, imorali și fără de Dumnezeu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu