4336..Plaiuri de dor.

  EL ne sfătuiește a nu ne stabili prea temeinic pe alte meleaguri, ci acest Pămînt ce-i a nostru așa lăsat să-l avem de căpătîi. În orice înfăptuim cît trăim și să ne raportăm cît mai de aproape la el și la noi conlucrînd la cunoașterea necesară vieții. Împreună la bine și rău, îndurînd mai acătării încercările vieții ce ni-s date aci și astfel să contribuim la o aflare corectă a datului.
  Nu oricum al nostru doar în comuniune cu aceste meleaguri de ne înstrăinat nici în ruptul capului, findu-ne aliat indestructibil. Și de bază nouă chiar de încercările au fost cum au fost, tocmai de asta îi păcat a ne schimba traseul așa convenit nouă de SUS. Și nu de acuma, ci din vechimi ancestrale, ce ne privesc și noi nu știm încă destul de nestatornici, neputincioși, nedrepți și altele.
  Ce ne fac să credem în bazaconiile înstrăinării fără EL și noi cumsecade doar pe aste plaiuri de dor cu amintiri nepieritoare.