vineri, 18 mai 2012

1426.Ca şi Tatăl Ceresc cu noi

   Prorocul Ilie un adevărat Sfînt între oamenii timpului său, cu aprige semne de SUS, pedepsind şi făcînd dreptatea Divină unde se cădea. Omul LUI Dumnezeu neînfricat luptător pentru dreptate şi adevărul SĂU. Care adevăr, de mult nu-i în lume, ascuns de nedrepţii netrebnici, hîzeniile împopoţănate. De-L va trimite cum o promis în VT, înaintea SA să ne pregătească pentru a fi cum trebuie în lumea oamenilor, pentru cînd va veni EL, pentru mult timp.
   Să-npace Sf. Ilie, copii cu părinţii. asta-i marea SA problemă de atunci. şi azi tineretul tot mai înstrăinat de calea SA. Nedrept la greu şi deochiate apucături înspre rău şi urîte fapte. Părinţi, chiar de nu vă ascultă copii, măcar voi îndreptaţi-vă cum ni se cere de SUS. Şi-n schimbarea înfăptuită doar spre bine şi de-L veţi şi şti corect, îI puteţi cere să-i aibă-n pază şi îndrumare. Şi va-ţi luat o piatră de pe inimă, dar şi voi să continuaţi a-I fi de-ai LUI, cu fapte pămîntene pe măsură dreaptă.
   Se zice că de înfăptuieşti binele şi ştiindu-L corect în calea LUI, ai duh şi alte lucrări faci de exemplu-n lume. Unde nedreptatea-i lege strîmbă ca şi religiile lumii, ce-şi zic baza, doar a bazaconiilor ce le contemplă cu închinate tare. Se ştie că doar credinţa în EL, Adevăratul, Creatorul e baza existenţei noastre şi înfăptuirea binelui cu bun-simţ între oameni să fim.
   Şi dovadă permanentă de milă să dăm, ca şi Tatăl Ceresc cu noi, cerîndu-I cu milă să ne îndrumeze mereu. Înspre ceea ce EL preconizează şi noi încă nu dibuim. Cu chiu cu vai îndreptaţi ni-i greu a fi, moralizarea şi dreptatea, am pierdut-o-n lume de izbelişte. Să nu ştie stînga ce face dreapta cînd dăruim miluind nevoiaşi şi suferinzi de dreptatea SA. Din inimă şi înţelepciunea celui responsabil, nu-n batjocură şi scîrbă, că nu-i primit SUS. Chiar de pe Pămînt e luat de nevoie, aşa că nu vă irosiţi în nedreptatea hîdă şi fiţi cum trebuie în faţa SA.
   Să uităm răutăţile şi urîţeniile ce le întîlnim mereu prin viaţă, agresiunile nedrepte evitîndu-le mereu. Să ne facem că nu le vedem, că nu le pricepem deloc, fără să le răspundem veodată.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu