vineri, 25 mai 2012

1458.Te creditează iar şi-L uiţi

   După cum ziceam, familia-i baza societăţii. Şi-i foarte greu cînd dragostea, iubirea ori interesele încearcă să sudeze un cuplu incompatibil din mai multe puncte de vedere. Ce atunci pe moment nu se văd pregnant, ori se zice că timpul le rezolvă pe toate. Ei nu-i chiar aşa, timpul cîteodată scormoneşte, erodează, sapă şi la temelia cele-i mai straşnice construcţii de acest gen. Că şi omul e îmbiat permanent de rele şi urîte împrejurări, potrivnice bunului-simţ şi dreptaţii, de care de nu prea eşti ataşat cedezi.
   Şi încep încet scîrţîelile, contrele şi-n cele din urmă înstrăinarea, ura, rîca, răutatea chiar prostia îşi face loc în locul a ceea ce nu mai e. Buna înţelegere ce singură uneori ţine loc de toate cele. Şi chiar de nu-i cum trebuie totul, rezistă familia timp îndelungat. Şi încă se poate şi mai bine suda  din varii motive ce-s întîlnite în timp. Firi neîmpăcate cu o convieţuire paşnică şi alte potrivnice împrejurăţi rup legături ce timpul părea că le întărise. Şi-n pragul desnădejdiei nu se văd rezolvările, ci cruda realitate în declin familiar înspre nicăieri.
   Şi mai ales că exemple nenumărate-s pretutindeni, familii dezbinate. Hai la hora cea mare a nedreptăţii sociale înfloritoare, baza nu-i, orice-i posibil să se surpe.
   Şi totuşi intervine "neprevăzutul", întîi pe departe te ia, cu zăhărelul, ademenitoare perspectiva unei datorii fireşti umane. Care te mobilizează oarecum. Şi mai speri tu singur împotriva multora. Şi-I ceri ajutorul, ai curajul, năcăjit de nu mai ştii ce să faci. Şi-l primeşti, te creditează iar, şi-L uiţi. EL nu şi te încearcă mai bine şi simţindu-te dator oarecum, fiece o fi, te încumeţi a fi cum trebuie.
   Temeiul oricărei morale îi respectarea libertăţii celuilalt. Şi să cauţi cu tot dinadinsul mereu să te înfrînezi de la tot ce te poate îndîrji. Medierea, capul plecat sabia nu taie, în familie, între soţi ţine de minune acest proverb. Îţi dezarmezi ocazionalul potrivnic şi fără arme cine porneşte la atac, doar un prost şi de regulă aceştia nu se împacă niciodată.
   Şi cînd eşti pe calea încuviinţată s-o urmezi, nu te încurci cu nereguli lumeşti, ordinare şi plictisitoare neînţelegerile le ocoleşti cum poţi mai bine, te simţi deasupra lor. Nu vrei să te atingă, te murdăresc şi vrei să fii curat în faţa SA, cît poţi mai mult.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu