1414.Japonia şi I.Creangă

   Să ne obişnuim să întrezărim realitatea naturii înconjurătoare, mediul ne afectat de nedreptăţile impuse. Adică să înlăturăm, măcar închipuit modificările ce urîţesc natura, şi s-o vedem corect, cît mai corect, Şi cînd ne vom simţi în stare, chiar şi singuri s-o eliberăm de nedreptele şi hîdele urme de civilizaţie neatentă umană. Ea suferă şi noi cu ea, în timp se va cunoaşte şi mai şi, dar să nu fie prea tîrziu şi să plătim factura nepriceperii. Deci să nu trecem nepăsători pe lîngă suspinele ei, un mediu poluat ne cheamă în ajutor, căci urmăm noi.
   Agresînd natura, ea nu pleacă, rămîne şi suferă consecinţele nedrepte ei şi nouă. protestul ei, unii nu-l simt. Dar unii mai sensibili văd şi cînd şi spiritualitatea-i poluată de nedreptate, fug cît şi unde văd cu ochii mai curată natură. Şi descoperă şi spiritualitate pe măsură, ne poluată şi-o însuşesc dar timpul vieţii-i scurt, o iau cu ei acasă. Să mai descopere ce alţii au uitat, Esenţa, pe EL în alte chipuri mai corect reprezentat. Mai puţin fals şi hîd.
   Şi totuşi e adevărat, se confirmă şi ştiinţa nu-şi explică încă multe. Cu toate că necazul mare într-o ţară de primă mărime tehnică o lovit amarnic, mai ieri. Asta e cînd natura, mai abitir ca EL ne sancţionează derapajele, poate mai subtile, dar mai aprig resimţite de ea. Şi atunci consecinţele-s drastice, ca nu demult în Japonia. De ce cu toată zăhăiala cumlită, vulcanii atît de prezenţi acolo, n-au reacţionat?
   Ar fi fost şi mai cumplit şi ea şi-o propus doar o atenţionare cu mari semne de întrebare în suspensie. Drobul de sare a lui I.Creangă : căutarea LUI şi înţelegerea şi acolo unde nu-I prea ştiut şi nici morala poate-i incompletă LUI. Căutaţi-L!
   Sînt cazuri cunoscute cînd oameni de vază cu credinţă-n cîte închipuiri deşarte LUI, părăsiţi de EL au plătit degeaba. Nepricepînd nici atunci şi nici pînă azi nedrepţii ordinari că numai LUI de I se închină şi drepţi fiind îs salvaţi. Şi nici un fir din cap nu li se clinteşte orice ar fi. Întind de mult răbdarea LUI, pînă dincolo de se poate şi-i plesneşte viaţa fără cruţare şi totuşi minte ioc.
   Nu-şi dau seama atît de inconştienţi şi nebuni îs nedrepţii dintotdeauna, le ia minţile ca să piară. Pentru că de s-ar dezmetici corect şi c-o clipă înainte, deznodămîtul e altul şi pe urmă poate urma clarificarea adevărată.