vineri, 11 mai 2012

1399.Pe CEL ce nu L-am ştiut

   Dreptatea aceea forţă odată eliberată din cine ştie ce oprelişti, cu adevărul de partea  corectă, fără minciuna ce-o dăinuit. E ceva formidabil şi de ne oprit, ce nu va cruţa pe nimeni pînă la instaurarea adevărului. Spectacolul nu-i grandios ci mai degrabă nedrepţii se vor osteni să-l mînjească. Dar vor fi înfrînţi, odată pentru totdeuna şi- L vom şti corect. pe CEL ce nu L-am ştiut.
  Acuma e sărăcie despre EL, şi ne mulţumim cu cît E, de ne-am îndrepta să nu mai pierdem vreme mai tîrziu. Că de scăpat nu vom scăpa  de a ne comporta corect şi cu bun-simţ între noi pentru totdeuna. Ne echivalînd binele cu răul. Şi chiar de sîntem mărginiţi de neputinţe omeneşti, ne vom avînta mereu spre fapte eroice.
   Frica nu-i o soluţie. Se zice că şi de frică-I ştim, respectîndu-L. Dar mai folositor îţi e de-L ştii corect şi nu-I mai greşeşti vreodată. Calculîndu-ţi toţi paşii necesari într-o treabă, evitînd să-L superi cumva, cunoscîndu-L cît ţi-o piermis, a exista limitat, dar cu-o viaţă normală.
  Evident pentru nedrepţi, munca e cel mai simpli mijloc de a scăpa de viaţă. Dar tot se impune bunul-simţ să-l respecţi între oameni şi măcar să nu-I greşeşti prin credinţă, mai bine lipsă.
   Cuminţindu-te încă din copilărie şi viaţa îţi va fi mai acătării înspre bine şi de ai beneficiat şi de-o îndrumare înspre EL. Eşti salvat tu şi familia ta cît veţi exista. Demn, luptînd pentru adevăr şi prefaceri înspre bine. Spiritul fals nu ajunge spre culmi, ci doar geniul pătrunzător respectă regula şi corectitudinea.
   În situaţii limită, doar cel cu adevărat demn găseşte puterea de desprindere şi pe urmă de organizare înspre bine. Ce-i nedreptăţiţi au suficiente hibe pentru a fi oricînd găsiţi vinovaţi şi-npovăraţi de nevoi. Excepţii sînt cînd ordinari se avîntă şi reuşesc în domenii înguste să se afirme, fiind respectaţi atunci. Cu toate că nu ne mulţumin cu fîrîmitiri cerînd desăvîrşirea în bine ori rău. Aşa ni-i firea de cînd sîntem, ideia putităţii ne obsedează.
   Sufletul nostru uman limitat şi nepăzit corespunzător de noi înşine, ne ştiindu-L bine, e purtat de forţe superioare nouă, unde vor.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu