3155.Se cam trezesc după ce află pragul de sus cu capul spart și pe cel de jos cu nasu-n... țărînă

  Mai bine mai tîrziu de cît deloc, e totuși o învățătură la timp utilizată. Forțînd nota vieții, ne dezmeticim întucîtva, și cu chiu cu vai ne menținem în față. Aparențele-s salvate și temerara viață nu-i în șanț eșuată, ci-și mai poate vedea. De-o cale în aflare oarecum corectă, nimerind a fi omul corespunzător cît o mai fi. Că-i poate nimereală și nu-i, ci să ne vedem de lungul nasului și-n familie. Și-n societate și oriunde cu bun-simț, răbdători și să lăsăm loc de bună ziua, că-i greu.
  Mie îmi spuneți, normal așa-i viața dată să-nvățăm minte cît sîntem, dar să căutăm a nu muri proști. Ci cît mai acătării, că-n lumea de azi EL îi înlocuit cu minciuni și de aici totu-i de rîpă să știți!
  Nu-i existența existență, ci o făcătură anapoda de cînd lumea, oamenii se iau după nerozii. Se cam trezesc după ce află pragul de sus cu capul spart și pe cel de jos cu nasu-n... țărînă. Și tot ar fi bine...