Multora le priește suferința altora, încurajează sporirea necazurilor celorlalți. Nu-i pasă defel, omenia n-o acceptă, binele și utilul spre binefaceri e urît și combătut. Prin orice mijloace și trăiri doar răul și ura-s domeniile favorite mereu. Contra a tot ce e viabil și corect într-o familie, societate ori nație, nu contează. Așa-i pornirea de-o viață a acelora aleși să ne spurce și otrăvească viața, doar ne vom dezmetici.
Într-adevăr cum ne dorește EL să-I fim în față și-ntre noi, încercări de învățătură de minte. Dar nu ne prindem și cu încăpăținate nu-L căutăm, nu ne interesează decît nimicnicia noastră strîmtă. Strîmbă de sîntem nedrepți din fire, fără EL pe căi greșite încă-n derivă-i lumea. Încă o vreme delimitată de acea atenționare cînd va fi de EL pornită, spre aflarea căii de urmat.
E de cunoscut și mai și neputința cîtva timp și alte puneri la punct și atenționări sporadice. Prin astă lume așa de îndepărtată de năzuințele SALE cu privire la noi și EL.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu