2135.Nu-i viața un vis ci o realitate dureroasă

  Să nu ne facem prea mari gînduri, de nu-L respectăm cum vrea. Și calea morții ne va pîndi mereu, nedrepți între oameni și-n fața SA, plătind mereu. Să nu ni se pară viața un vis, ci o realitate dureroasă de nu ne vedem de treabă corect. Că-s multe încercări ale noastre și ale altora din lume, poate tot la fel de nedumeriți. Că EL ne ademenește doar îL vom cunoaște cum trebuie, ca un TOT universal. Și de nu, o mai ducem în neștire încet plecînd cu coada-ntre picioare, că nu merităm.
   Că ne dăm seama de multe și mărunte, doar le intuim măcar și acces nu avem. Ne mai lasă unele în timp, apropiindu-ne de ceea ce dorește EL să știm. În conformitate cu programa dată de SUS și-n neștire o înfăptuim. Că se poate și necorespunzători să fim, totuși în anumite limite, ne îndeplinim menirea.
   Folosindu-se și de novici, o vreme și se poate între timp să te dezmeticești. Și realizarea va bate toate recordurile un timp, fiind un timp cum trebuie și meriți.