LUI nu-i place atitudinea de gură-cască, cei ce nu se implică, cei ce merg numai împinși de la spate. Fără coloană vertebrală, ce nu le place să gîndescă, ci alții pentru ei. Pomanagii, lăudăroșii și fuduli de nimica, hahalerele, cei pe care nu poți pune bază. Oamenii de nimica, șmecherii, cei fărădelege în fața SA și a noastră.
Da LUI îi place să fie temut, respectat și să se creadă corect în EL, Unicul. Că noi oamenilor ne place să se creadă că toți sîntem de treabă și totuși nu-i așa. Poate doar constrînși să ne purtăm cumsecade, de altfel nu, așa-i firea unora. Or fi influențele mai puternice asupra lor și nu se pot controla.
Să dăm dovadă de cutezanță, deșteptăciune e o îndatorire de om, prostia e o încercare. De cădem în plasa ei plătim, ne controlîndu-ne cum trebuie ca oameni.
Condiția umană e de ne acceptat și totuși se trăiește cum putem pînă la un final. Ni se dau încercări numeroase, părăsiri și suferințe, doar ne vom afla locul în lume.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu