E o chestie cu noi și EL, ne-o pus opreliște inteligenței omenești. Care apare de te miri unde și-n ce împrejurări. Că se întîlnește la oameni fără o elementară cultură, dar care slipesc în a fi cu adevărat inteligenți. Deschiși la minte, pricepînd fără multe demersuri tot ce trebuie. Și alții doldora de carte, pe de-a rostul ca prostul, nu știu să lege două idei mai acătării.În schimb prostiei i-o dat frîu liber în lume să umple cam peste tot ce-o fost posibil și imposibil. De se poate coborî la unii în străfundurile teluricului uman, inferiorități de ne închipuit. Și se poartă și-n cercurile cele mai selecte, tîmpenia-i lege de conviețuire. De nu se mai pricepe uneori nimica din felul cum e rînduită lumea.
Deci cu inteligența poți urca treptele afirmări, limitat de SUS, pînă la nivele știute. Întîlnite și-n cercuri de oameni normali și fără mari posibilități de afirmare. Ci materialicește în cîte fundături de lume, poate zone albe ale culturii mondiale. Fără ca în cunoaștere să beneficiem de acei dotați cum trebuie. În schimb puși la pămînt de trăsnăile altora ce-s pretutindeni, încurcă-lume mereu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu