joi, 21 iunie 2012

1565.Setea de cunoaștere misterul o încurajează

  Se zice că de soartă, nu te poți apăra, dar nimic nu-i bătut în cuie, degeaba ești menit să fii și nu poți. Ai niște limite naturale ce în timp le afli și-ți trebuie procupare îndelungată și voință corectă să fii cum trebuie. Ori îndreptat din pornire, dar ulterior pe mîini nedrepte, tot aiurea devii, ratîndu-ți viața .
   Soartă potrivnică, ca și de un dușman, e greu să te aperi. Doar de te ambiționezi și nu cedezi nici în timp. De-I și EL cu tine, e altă treabă, ți-i mai ușor. Cu tine o fi EL, dar dacă nu-I pricepi mesajul defel, nici în timp, tot degeaba-i viața. Cunosc asemenea cazuri și le știți și voi.
   Deci fiind un oarecare, și-n timp, sub influiește, ce par întîmplătoare. Iei o decizie ce-n timp e salvatoare, dar tot trebuie să contribui și tu. O fi EL cu tine și-i tare benefic, dar nu trebuie să te lași pe tînjală. Chiar de ții greu că nu prea pricepi multe, fii cum trebuie normal și interesat. E doar Dumnezeu la mijloc și nu ai voie să clachezi orice ar fi.
   Setea de cunoaștere, misterul o încurajează, nu poți fi indiferent, chiar de-i greu uneori. Tocmai că nu poți ști totul și speri să poți contribui și tu cît de cît de se poate. La elucidarea a multora din necunoscutele ce-L înconjoară pe EL și noi în devenire. Chiar și despre natura înconjurătoare, Pămîntul în general și universul mai apropiat și mai îndepărtat, nu prea știm multe. Și cîte poate nici nu avem voie încă.
   Pe unii pe care contează în îndreptarea lor și cooptarea în a-L ști și urma. Dar mai dificili, cu pretenții de cunoscători ai multor învățăminte pămîntene. Și care se dau mai greu la calea SA, îi ia pe departe cu răbdare în timp și-i tot încercă. Cu diverse atenționări omenește și spiritual și părăsiri și altele, doar se vor prinde de EL. Și de nu-i chip și nu-i chip, îi zvîrle cît colo și-și ratează existența la spartul tîrgului chiar.
   Mai aveau puțin și de aveau înțelepciunea și poate răbdarea și curiozitatea mai diversă. Și ne cantonată-n nedrepte obișnuințe omenești, străine LUI.

1564. Nu ne prea dăm seama de EL

   Ne pregătim viața întreagă și sîntem în examen permanent în fața SA și a oamenilor. Nu ne prea dăm seama de EL în primul rînd, că ne urmărește, pas cu pas și ne mai îndrumă. Ne mai și atenționează și părăsește de-i cazul dînd liber nevoilor să ne atace. Asta în caz că nu ne îndreptăm cum vrea EL și-I întoarcem spatele, neștiindu-L corect. Lipsa Bazei SALE din lume e cauza tuturor problemelor ce le avem toți.
   Deci ne clădim ce trebuie să fim toată viața, nu numai noi ci și toți înaintașii din familie. A căror reprezentant ești în fața SA, să te afirmi în bine și util cu bun-simț. Și mai ai și responsabilitatea urmașilor tăi, copii ce trebuie să-i înveți de bine și dreptate. De nu ești responsabil, vei avea necazuri și urmașii la fel, pînă te vei îndrepta tu și ei.
   Iadul și raiul pentru tine-s aici pe Pămînt, cum îți așterni așa dormi, zi de zi, ceas de ceas. Nimic nu ți se trece cu vederea SUS, ești urmărit cu interes poate îți revii la calea corectă, ce ne-o dorește EL. Cînd îndreptat ești și liber simți că trăiești, să nu-i uiți și pe cei ce i-au uitat gustul, redă-l. Cum poți mai bine, îndrumîndu-i spre ce ai făcut și tu să fii corect în lume și în fața SA.
   EL ne ajută de-I cerem, dar și noi să punem osul la treabă, să nu așteptăm totul de-a gata. Că nu-i cum, doar de ești vreo excepție bună și desăvîrșită lăsată în lume să ne mai îndrumeze calea. În vremuri de restriște date să ne trezim la realitatea SA, de ne revenim. Și căutăm imediat îndreptarea corectă, acele necazuri se atenuiază încet, încet și dispar. Pentru noi, pentru ceilalți poate nu.
   Fataliștii cred în ursita lor, ce ți-i scris în frunte ți-i pus, dar numai EL știe ce și cum. La fiecare-i calea dată, dar cu unele amendamente proprii fiecăruia, e bună ori rea. Ori și, și, de regulă e un amestec ne decis și nu știm încotro mergem. După un timp sîntem întrebați, poate nici nu sesizăm de sîntem fără EL. Și de nu primește răspunsul dorit, în timp rezonabil doar de EL știut, ne poate părăsi la greu.

1563.Să aibă cu cine se înțelege

  Avînd cultură științifică nu mai ești dispus să-L renegi, ca-n vechime. Dar ne avînd cultura Bazei vieții și nedrepți în general tot nu ești pe calea  cea bună. Îți lipsește și nu știi ce, nu știi cum să răzbești prin viață, dezorientat, tot mai nedrept. EL s-o îndepărtat de noi nedrepții, nu-L ascultăm cu toate că-I sîntem datori Creatorului. Ne dorește doar îndreptați, să aibă cu cine se înțelege, așa năuci și înrăiți, nu.
   În primul rînd de avem curaj, așa din curiozitate pură să luăm legătura cu EL. Aflîndu-L și să ne documentăm, cine-I și ce rol are în existența noastră și ce urmează? Că-i un proces de evoluție în care sîntem implicari de vrem ori nu. Și cu rezultate necunoscute nouă, ci doar EL Singurul Responsabil de noi vii de pe Tera.
   EL nu se implică decît de-I cerem să ne ajute în existență. Altfel mai ușor ne ajută în ceea ce-I strict legat de EL, ca Bază a vieții noastre pe Pămîntul SĂU. Să-L pricepem corect și să nu-I mai greșim, cumințindu-ne într-o viață îndreptată. Văzîndu-ne de ale noastre normale existenței, doar moralizați înspre bine și util, știindu-L corect.
  Și fără acordul SĂU să nu ne avîntăm în decizii ce privesc pe mai mulți chiar și familia noastră. Că de fapt nici de noi înșine, fără acordul SĂU nu putem să ne avîntăm anormal în decizii inumane. Că multe  și diverse-s manifestările gîndirii umane, pentru noi oamenii poate de ne conceput integral.
  Comportîndu-ne cum trebuie, avem și căderea de a vorbi în dreptul nostru. Adică să facem cît mai puțin rău, chiar deloc, fără înșelătorii și șmecherii. Fără rele și urîte fapte între oameni și natura înconjurătoare. Să mergem pînă la capătul făgăduielilor noastre, chiar cît de greu, ni-i. Și peste toate de se poate cu acordul SĂU, doar înspre bine și util.

miercuri, 20 iunie 2012

1562.Cu EL alăturea nu avem încotro

  Nu ne suportăm unii pe alții, așa de nedrepți sîntem. A, că ne moralizăm, adică ne învățăm a fi ușă de biserică în fapte și vorbe, dar în minte e carambol. Nu ne convine chiar orice-i lege morală și-o ținem în noi, mocnită nemulțumirea. Doar EL, știindu-I Baza vieții, bine și cu interes căutînd să-L pricepem, ne domolește. E ceva ce nu ne explicăm, chiar la fix, dar e o schimbare în bine, atunci în fața SA.
   Și așa rămînem și încă ne îmbunătățim continuu, cu EL alăturea, nu avem încotro. Și așa consider că se va petrece în timp cu toții, transformarea în ceea ce dorește de la noi.
  Și mai e ceva foarte important, îndreptîndu-ne și în bine cunoscîndu-L corect. Se mai petrece ceva, de altfel cu neputință, și nedrepții știu, nu te mai părăsește, ci te apără. Adio suferințe, boli și alte necazuri, ești în alți parametri existențiali, cum n-ai visat. Și-ți dai bine seama, după ce-ți trece perioada de grație, cînd ești mai lăsat în voie.
   Cădere spirituală, nu ai cum să mai ai, cînd ai Baza vieții, cunoscută cum vrea EL. Și-n timp tot mai cunoscută desăvîrșindu-te. Încă multe nu-s cum trebuie cunoscute, dar în timp ne vom dumiri și singuri cu ajutorul SĂU.
   Imagini în care martori neputincioși sîntem față de bolnavi incurabili. Și căderi spirituale dezastroase pentru unii și alții, cum sînt încă multe azi. Nu vor mai fi, nu hodoronc-tronc, ci-n timp, depinzînd de noi cum ne dezmeticim cum trebuie. Și-n conlucrare cu EL și Lumea LUI.
  Nu-s așa de nepricepuți nici nedrepții spirituali, știu c-au încurcat borcanele în privința SA. Nu știu cum s-o dreagă. De-ar mai veni EL odată, ca acum 77 de ani, sigur nu-I vor mai greși și se vor mobiliza exemplar în îndreptarea cerută. Și nu numai ei vor fi atenți la EL, mai acătării, ci lumea-ntreagă. Ori eu îs prea încrezător, și nedrepții nu vor da așa repede bir cu fugiții, sau schimbîndu-se?

1561.A ne ține din scurt copiii

  EL ne dă minuni în viață, să le trăim, ca închegarea unei familii. Relația de apropiere, dragoste și iubire dintre soți, copii, obligațiile și mulțumirile. Conlucrarea în vederea îndreptării odraslelor spre morală și dreptate doar în bine. Și răspunderea ce ne-o dat-o a o avea cît trăim și de cum ne achităm ne judecă cînd e timpul. De regulă mereu cît trăim.
   E o dorință expresă a SA, de a ne ține din scurt copiii într-o educație morală și dreaptă. Și despre EL să știe tineretul, altfel e degeaba existența, fără Baza SA. Și societatea are obligațiile ei în educarea oamenilor. De asta se impune ca probă eliminatorie în orice domeniu al lucrului cu oamenii, proba moralei și dreptății. De nu toate-s de prisos și rateul vieții nu-i departe și degeaba am fost pe Pămînt.
   Ispitele, ce nedrepții le cred că-s străine de noi, eroare și lipsă de minte. E răul și urîtul pretutindeni în lume, gata să-l înfăptuim de nu știm să fim morali și drepți,  din firea educată la timp. Iar părinții, tot voi, vreți să aveți copii? Bine, dar fiți responsabili, nu aiurea, fiece o fi și nu vă interesează de ei să fie oameni adevărați.
   Poate cum nu sînteți încă voi, că învățăm cît trăim și nu-i rușine în fața SA. Ci zbăteți-vă să fie moralizați, adică cu bun-simț. Ce ție nu-ți place altuia nu face, proverb de cînd lumea și la popoarele străvechi întîlnit. Ocupați-vă de creșterea lor dreaptă, nu-i părăsiți la greul începutului vieții că plătiți nesăbuința.
   Promovînd prin ei needucați răul și urîtul în lume, EL nu vă va ierta și nici pe ei. Părăsiți și cu nevoi de pedepsire, o veți duce-o greu, mai bine nu vă nășteați. De sînteți niște nedrepți ordinari, ce strîcă lumea, încă în căutarea Bazei vieții. Nedrepților fiți reeducabili și îndreptați-vă înspre ceea ce trebuie cu adevărat!
   Nu să ducem cu zăhărelul ispita din noi ci s-o rupem cu ea deodată, nu-i și gata. Nu să vezi c-o fi c-o păți, nu nedrepților, fiți responsabili cum trebuie că-i bai. De o tot lungiți că nu iese îndreptarea, fiți seroși și implicați cu adevărat nu de pomană, în dorul lelii. Că-n fața SA nu-i cu nu putem că mai vedem, ci fermitate și treabă corectă, hotărîtă.

marți, 19 iunie 2012

1560.O așteptare de demult ce ne vine

  Noi cei încă buni și-ntre oameni și-n fața SA, sîntem datori a nu fi de acord cu nedreptatea lumii. Să ne implicăm cum putem mai cu folos în ceea ce trebuie, să nu stăm cu mîinile-n sîn. Că-i păgubos și ușor, dar cineva trebuie să se implice cît putem că prea mult încă nu-i timpul.
   Libertatea nu înseamnă îngăduință și toleranță pentru nedrepți, derbedei și șmecheri. Și cei buni ca să fie și-n continuare cum trebuie se vor întrebuința cu voință. Nu le pică nimica din CER, ci curaj și efort continuu. Lenea, trîndăveala e dulce, nu munca și străduința, dar acestea produc bucuria realizării doar.
   Se mișcă lumea într-o direcție greșită dar totuși e un sens și-n mediu înconjurător. Și-l simt mai mulți, ce întrezăresc o așteptare de demult, ce ne vine tot mai aproape. Indiferența nu-i corectă ci implicarea, cum o fi doar în bine și util, să nu-I greșim.
   Dreptatea Sa EL ne-o transmis-o, cînd o fost acum 77 de ani, că de nu-L ascultăm o încurcăm. Și am luat-o-n barbă rău de tot și toată lumea o suferit corecția aceea. Cu ce folos oare? Nici unul. Nu-L știm în continuare mai defel în lume, îL nesocotim, chiar și renegăm. Nedrepți și imorali și cu rele și urîte fapte mai mereu în față defilăm prin lume, nepăsători. Oare pînă cînd?
    Nu trebuie să judecăm cu fereală poruncile LUI, ci să le aplicăm, nu să le judecăm. Cine sîntem noi să-L judecăm pe EL, niște nedrepți ordinari. Demni de părăsiri și necazuri pentru a-L ști cine-I, că se vede că sigur nu știm Baza vieții. Și de asta-i nedrepătate-n lume cît vrei, numai nedrepții, și nu vrei, cei corecți.
   Ne mai dă pe ici pe colo, cîte un om deosebit, demn de urmat, exemplar de omenos. Să ne mai dăm seama cum ar trebui să fim măcar cît de cît. Să nu pierdem contactul definitiv cu ceea ce sîntem și nu putem din nedreptatea atotbiruitoare. Ce ne domină o existență searbădă și urîtă în rele îndeletniciri.

1559.Va conta doar victoria

   Feriți-vă de nedrepți și subtilitățile lor urîte și rele, să nu le cădeți în capcanele întinse vouă. Mai bine-i ocoliți și nu colaborați cu ei, să nu vă molipsească de nedreptate. Că-i greu de existat atunci, părăsiți fiind de EL în pedepse.
   Adevărul și îndreptarea ne fac liberi în fața nostră însăși, în primul rînd. Nu ne vom mai confrunta cu îndoiala ce ne-o tot bagă în față subconștientul cînd nu sîntem cum trebuie. Sîntem ușori și liberi și putem afla și cum e cu EL și Adevărul SĂU, Baza vieții pe Pămînt.
   În lupta cu ce avem de făcut în viață, că-i o luptă continuă, să fim fermi. Și să știm că va conta doar victoria, nu doar participarea la efort. Că toate de vrei îți sînt îngăduite dar folositoare doar unele în bine și util. Dreptatea e necesară ca să nu fie dezordine în lume și să dispară.
   EL face nenumărate încercări de îndreptare a lor SĂI, din vechime la zi, cum trebuie. Și prin diverse metode de recuperare, subtile, spirituale și omenești prin diverși interpuși. În cazuri cunoscute acum nu-I reușește, cine știe cînd va fi altfel?
    Sînt unii care-s în două luntri, și cu nedreptate și cu adevărul, oscilînd, ceea ce-L supără. Iar în privința lui Satana, am mai zis, e SUS în CER, alăturea de Preaînaltul și-L slujește. Că nedrepții nu-l urmează pe Arsenie Boca ce le zicea că azi e mai de folos VT decît NT. În nedreptatea asta așa instalată și fără sorți de îndreptare cu NT, ci doar cu VT.
   EL E Creatorul și Progamatorul și Motorul a tot ce știm și încă nu cunoaștem și presupunem doar. Ce are de gînd? Totul e programat încă de la facere. Și mai avem pași în îndreptarea cerută de Însuși EL, chiar aici pe la noi(1935). Să ne îndepărtăm de zgomotul de fond nedrept ce-i peste tot și ne dărîmă. Să căutăm să ne reconstruim pe Baze noi ce-L cunosc doar pe EL.
   Îndreptarea presupune că vom avea dreptate mereu, oricînd și-n fața părăsitului și la necaz fiind. Că EL ne așteaptă să-L cunoaștem pe îndelete doar să merităm.