Să ne învingem deznădejdiile că nu reușim să-L abordăm și să ne comportăm. Cît mai firesc asumîndu-ne felul de a fi al nostru, normal, ne căutînd perfecțiunea. De n-o putem, nu ni-i la îndemînă, ci așa sîntem să căutăm a merge mai departe. Chiar de nu sîntem chiar cei mai buni, dar continuu ameliorîndu-ne, îmbunătățindu-ne. Cu fiecare trăire să ne căutăm cu îndîrjire îndreptarea, luptîndu-ne cu firea.
Neputincioasă, căutînd nu să părăsim obișnuitul, familia, apropiații și celelalte. Firești nouă, dar conlucrînd la modificarea cu încetul, schimbîndu-ne, chiar și mai radical. Unele baze de pornire, ce-s greșite, îndreptîndu-ne între noi oamenii, în natură. Și mai ales în fața SA să ne comportăm, chiar de pînă acuma nu L-am luat în considerare defel.
De unul Singur doar față de EL, să ne modificăm statutul conștiinței de om mereu fiind în fața LUI. De vrem ori nu!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu